În prealabil postat de sophia
Ma alatur comentariului lui Cristian si spun si eu ca peste tot in lume sunt probleme mari si de toate felurile (politice, economice, etc.).
Nu poti sa spui: "ma duc in cutare tara ca acolo este mai bine."
Si mai spun ca imi pare tare rau si chiar nu-mi place de loc lipsa de informare a romanilor. Nu stiu, ori ca nu exista informatiile, ori ca lumea nu vrea sa creada/accepte.
Am trait-o pe propria piele. Exista cred si acum parerea ca in strainatate este mai bine, ca se gaseste de lucru, ca te poti realiza mai bine din toate punctele de vedere (mai ales profesional). Si nu este asa.
Mai citesc catedodata pe net ca se ofera atatea locuri de munca pentru romani. Nu cred si daca totusi este asa, sa ne uitam si in ce domenii.
Ar trebui ca decizia de a pleca sau a ramane in tara sa fie luata dupa o buna informare si o indelunga analiza si balanta. Daca merita sau nu.
Daca este un pacat sa ramai sau dimpotriva, sa pleci:
Probabil ca intrebarea se referea la aspectul religios.
O asemenea decizie, cel putin teoretic/in aparenta, nu are nimic de a face cu credinta. Exista motive de a pleca si motive de a ramane.
Explicatii din punctul de vedere religios pot fi:
- daca in tara ta, sau in alta poti sa valorifici mai bine talantul/talantii de la Dumnezeu (in sensul de talente, chemari etc.)
- daca plecand in alta tara iti mentii credinta si poti trai mai departe, sau o abandonezi/neglijezi (n-ai biserica, te casatoresti in alta religie, etc.). Desi si in tara poti pana la urma sa-ti neglijezi/abandonezi credinta in care ai fost botezat
Nu trebuie sa judecam nici pe cel ce pleaca si nici pe cel ce ramane. Nu stim ce motive are fiecare si mai ales ce cruce are de dus fiecare.
Am sa raspund in incheiere putin mesajelor lui Fani si Yasmine.
Experienta lui Fani este fericita si cei ce au experiente similare pot s-o impartaseasca. Altii poate ca nu o inteleg.
Marturisesc ca si mie imi este greu sa inteleg, desi am auzit/citit de multe astfel de cazuri.
Yasmine nu a povestit nimic din experienta ei, deci nu stim de ce este socata de anumite afirmatii din mesajul lui Fani.
Exista si alte experiente: sunt oameni care nu reusesc sa gaseasca ceea ce asteptau si nu sunt fericiti si de aceea decid sa se reintoarca in tara lor.
E bine? E rau? Nu se stie.
Si mai exista inca un aspect pe care nu-l pomenste nimeni.
De fapt adevarul este altul:
In momentul in care te-ai stabilit in alta tara, nu mai stii cui/unde apartii.
Niciodata, dar niciodata, nu vei apartine tarii de adoptie. Oricat de bine te-ai adapta si aranja, vei ramane tot un strain, un roman.
In acelasi timp nu mai esti roman, te departezi de tara ta, pentru ca si acolo lucrurile evolueaza si se schimba: nu vei mai gasi niciodata ceea ce ai lasat.
La fiecare vizita te vei simti si stingher, strain.
Lumea din tara de adoptie te va privi mereu ca pe un strain/roman, iar lumea din tara ca pe un strain.
Dintr-o data ai doua tari, sau nici una...depinde cum privesti.
Si originea noastra nu este tocmai privilegiata. Inca mai avem de descuiat porti...
Sunt unii care vor sa uite de Romania, de limba romana. Au motivele lor mai mult sau mai putin intemeiate. Nici pe ei nu-i pot intelege totusi.
Uitam ceva: legat de vizitele in tara
Lui Fani este urat sa fie intrebata mereu "cand ai fost, sau te duci in tara".
Intrebarea este totusi indreptatita.
Sunt si aici situatii si situatii.
Unii trebuie sa se mai duca: au rude, prieteni, sau probleme de rezolvat. Au lasat ceva in urma.
Altora le este dor pur si simplu de tara, de rude, de prieteni, de locuri, chiar de produse romanesti (carti, filme, muzica alimente).
Altii nu mai au pe nimeni si nimic care sa-i mai lege de tara.
Unii ar vrea si nu pot sa mearga decat rar (lipsa de bani, legaturi de transport proaste, lipsa de timp).
Este totusi de asteptat, ca cel putin pana la o anumita varsta sa te mai duci in tara, sa asiguri poate si copiilor, nepotilor, o legatura cu tara.
Pot sa-i inteleg pe toti. Fiecare cu alegerea sa.
Fiecaruia ii lipseste ceva din tara totusi si isi doreste in acelsi timp si ceva din tara de adoptie cand este in patrie.
Din punctul de vedere al credintei este pacat sa pleci poate, daca ne gandim ca in diaspora ortodoxia nu este ca in tara. Aici este problema: nu poti sa mai ai biserica, preotul/duhovnicul de suflet, nu mai sunt slujbele asa ca in tara, ai niste ingradiri. Si acesta nu este pacatul nostru.
|