Identitatea romana nu mi se pare irelevanta ci mai degraba secundara.
'In Hristos nu este nici grec, nici iudeu'.. Adica nu inseamna ca se desfiinteza deosebirile astea, ci ca devin secundare fata de apartenta la Hristos.
Faptul de a sta in alta tara m-a ajutat sa inteleg mai bine asta.
Nu-mi rastalmaci spusele, nu am spus ca ma enerveaza sa fiu considerata romanca. Am spus ca ma enerveaza (si nu fac o virtute din asta) sa se creada ca acasa inseamna neaparat tara de origine si ca nu poti fi acasa acolo unde stai.
Cum adica este mostenire de familie?
Vom vedea ce vor lua copiii din identitatea romaneasca. Nu uita ca sunt jumatate belgieni.
Sper pentru ei sa nu fie sfasiati intre tarile de origine, sa integreze armonic ceea ce avem noi sa le dam.
Din experienta mea, copiii cu parinti care sufera prea mult de acest gen de sfasiere au chiar mai multe probleme de acest gen decat parintii. Isi idealiseaza tara de origine (a parintior), si nu se simt fericiti acolo unde s-au nascut.
Citat:
|
În prealabil postat de AlinB
;477532
Desi n-as putea spune ce avantaje am ca roman - ba logic vorbind, daca as sta sa ma gandesc, poate mai degraba as gasi prima data dezavantaje, mi se pare trist sa vorbesti romaneste si totusi identitatea romana sa ti se para irelevanta ba chiar "enervanta" daca este pusa intr-un context in care e privita ca o necesitate si nu ca o optiune sau ceva strict simbolic, eventual in cadrul unei identitati de colectie multinationala.
Dar cum spuneai, din cate am inteles, fiind mostenire de familie, atitudinea este oarecum de inteles, ma mir totusi ca mai vorbesti romaneste, insa m-as mira si mai mult daca ai tai copii vor mai vorbi romaneste, sau vor avea cel mai mic interes legat de ce este romanesc, probabil ca in cazul lor procesul de asimilare va fi complet.
Statistic nu e cine stie ce pierdere insa e vorba de o valoare care ar fi servit poate mai bine intr-un alt context.
Insa doar Dumnezeu stie exact care e locul fiecaruia si in ce masura fiecare isi face datoria.
|