În prealabil postat de Fani71

Asta cred ca poate fi lasat si la latitutinea cuplului sa hotarasca acest lucru, dupa discernamantul duhovnicesc dat de Dumnezeu si dezvoltat de viata in Biserica (si sigur, duhovnicii pot ajuta).
Fiindca scpul final nu este sa ai cati mai multi copii, cum ziceai si tu, ci mantuirea tuturor membrilor familie.

În prealabil postat de Fani71

Mai aduc o situatie ca exemplu: un cuplu care a avut deja copii (sau nu a avut) si ajunge la varsta sau in situatia cand nu mai poate procrea (menopauza la femei, sau sa zicem ca din cauza unei tumori a trebuit sa fie indepartate trompele, sau alte motive). Eu nu sunt de acord cu unii care zic ca in acest caz, sotii ar trebi sa traiasca in abstinenta. In cazul lor, rodul unirii lor fizice a avut deja loc, iar acum ei pot continua sa traiasca scopul unirii, (de care ziceam mai sus).

În prealabil postat de Fani71

Dupa parerea mea, asa stau lucrurile si cu un cuplu care a avut deja copii si isi da seama ca si-a atins limita, ca nu mai poate creste mai multi.
Iar aici, eu sunt de parere ca un fel de contraceptie (neabortiva) este nu numai permisa prin pogoramant (caci asta fac multi duhovnici) ci chiar foarte buna, o utilizare a inteligentei si a discernamantului pe care ni le-a dat Dumnezeu.