Citat:
În prealabil postat de danut.g
Doamne ajuta
Are vreun rost spovedania fara pocainta? Cum as putea sa dau nastere pocaintei in sufletul meu arid? Am impresia ca sunt intr-un cerc vicios: fara pocainta nu te poti spovedi,iar fara spovedanie nu te poti mantui. Au trecut 2 ani de cand am fost ultima oara la spovedit si i-am spus duhovnicului ca nu intrunesc criteriile marturisirii.
|
Am citit la Sfantul Ioan Maximovici un cuvant lamuritor despre pocainta:
"Cuvantul grecesc pentru pocainta este
metanoia. In sens literal acesta inseamna schimbarea mintii, a modului de a cugeta. Cu alte cuvinte, pocainta este schimbarea atitudinii, a modului de a gandi, schimbarea omului launtric sau pocainta este revizuirea parerilor omului, este schimbarea vietii lui.
Cum poate sa aiba ea loc? La fel cum se intampla atunci cand un om ajunge intr-o camera intunecata, care deodata este luminata de razele soarelui: cat timp a privit camera in intuneric, i se parea intr-un anume fel: multe din cele aflate acolo nu le vedea, si nici nu presupunea ca se afla acolo. Multe lucruri si le inchipuia cu totul altfel de cum erau de fapt. Trebuia sa se miste cu grija, intrucat nu stia unde se afla obstacolele. Dar iata, camera se lumineaza, el vede totul limpede si se misca liber.
Acelasi lucru se petrece si in viata duhovniceasca. Cand suntem cufundati in pacate iar mintea noastra este ocupata numai de grijile lumesti, nu luam aminte la starea sufletului nostru. Suntem nepasatori la starea noastra launtrica si mergem neincetat pe o cale gresita, fara sa ne dam seama de asta".