Cred ca un lucru primejdios este acela de a intelege milostenia doar ca pe un simplu raspuns pe care un "milos" il ofera unui "milog".
Iar aceasta il poate vatama, atat pe cel care ofera, cat si pe cel care primeste. Daca nu oferim cu iubire si nu primim tot intru iubire, actul milosteniei nu constituie o cale de induhovnicire a noastra.
Tot inima arzand de iubire este cea care il fereste pe cel ce savarseste milostenie sa nu cada prada slavei desarte. Asta pentru ca are constiinta ca nu da dintr-ale sale, ci din cele ale lui Hristos, din cele primite de la El.
In fond, ca si in Sfanta Liturghie, este vorba de acelasi "Ale Tale dintru ale Tale" aduse lui Hristos, insa prin semeni.
|