[neica_nimeni_altul]

Pamantul pe care mergem, la nivel senzorial este intotdeauna perceput in mod natural de creier ca fiind ceva plat, centrul echilibrului fiind axat pe aceasta imagine. Pentru a putea percepe pamantul ca fiind "sferic", este nevoie sa te situezi inprejurul lui, de exemplu poti sa-ti inchipui ca esti intr-un satelit aflat la o distanta mai mare de 35.000 km de Pamant si chiar si atunci, vei vedea cel mult un cerc si nicidecum o sfera, la fel cum Luna se vede cu ochiul liber ca fiind un cerc pe cer si nu o sfera.

In mod natural teoriile filozofice si logica se raporteaza permanent la dualitatea bine/rau , drept/nedrept, "calea ocolita" fiind de obicei asociata ca fiind ceva negativ si in contradictie cu "calea cea dreapta". Matematicienii precum Ptolemeu in mod exceptional pot gandi "sferic" dar in general chiar si ei se raporteaza in mod abstract la punct, linie si plan.

Cand este vorba de reprezentarea mentala a miscarilor cosmice, fiecare individ are libertatea sa considere ori ca Pamantul este in centrul universului, ori ca acesta se invarte ca titirezul in jurul Soarelui si impreuna in jurul unei gauri negre aflata in centrul universului. Abordarea stiintifica a acestui subiect admite si permite formularea oricator teorii urmand ca trecerea timpului sa faca ordine intre acestea. Deocamdata, teoria geocentrica a trecut proba timpului fiind acceptata mai bine de 2200 ani. In contradictie cu aceasta, noua teorie a-centrica are o varsta de doar 30 ani si se pare ca alte teorii sunt gata sa o inlocuiasca.

Cand este vorba de reprezentarea spirituala si de raportarea la Dumnezeu a miscarilor cosmice, abordare "stiintifica" este mereu falsa si nu poate fi luata in considerare deoarece regulile sunt cu totul altele, iar raportarea corecta se face ortodox doar la Scriptura, traditie si Sfintii Parinti.