Ingeri cazuti.Un copil se razboieste de 11 ani cu moartea
27.10.2007
Ingeri cazuti.Un copil se razboieste de 11 ani cu moartea
Mii de copii sunt nevoiti sa ia viata de la capat. Ei invata, la ani buni de la nastere, sa stea in picioare si sa mearga, sa-si coordoneze miscarile corpului. Motivele sunt diverse. Fie ca au avut un accident de masina, un traumatism sau pur si simplu s-au nascut cu anumite defecte, ei ajung la Centrul National de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii „Dr. Nicolae Robanescu“, singurul de acest gen din tara.
George este un luptator. Are numai 11 anisori si s-a zbatut intre moarte si viata de cateva ori pana acum. Destinul l-a pus atat pe el, cat si pe parinti in fata unor situatii tragice, pe care nimeni nu si le-ar fi imaginat vreodata. La numai sase luni de viata, a fost operat din cauza unor probleme intestinale. Medicii nu ii dadeau foarte multe sanse de supravietuire, dar copilul si-a revenit si a dus o viata normala, fara nici o problema. „Era un copil minunat. Fara sa-l puna cineva, ne ajuta la treburile gospodaresti, taia lemne, facea focul, isi facea singur de mancare si ii invita la masa si pe prietenii lui“, spune mama lui George, Aurora Dumitrescu. Femeia foloseste timpul trecut pentru ca in acest moment micut
ul nu vorbeste, nu se poate misca prea mult. „Nu stii ce-l doare, ce vrea si nici macar daca ma vede“, explica mama. Toate problemele copilului au inceput pe la varsta de 10 ani, cand a inceput sa-l doara burtica. Parintii l-au dus la spital la Pitesti, unde medicii l-au diagnosticat cu ocluzie intestinala si a avut neaparata nevoie de interventie chirurgicala. Numai ca nu a trecut nici un an si micutul a ajuns din nou la spital si s-a intervenit din nou. Problemele nu s-au terminat aici. A fost transferat la Bucuresti, la Spitalul de Copii Marie Curie, unde s-a decis o alta interventie chirurgicala, pentru ca micutul facuse o infectie care putea da in septicemie. Numai ca, in timp ce era pregatit pentru operatie, George a facut stop cardio-respirator. Medicii l-au reanimat si au intervenit chirurgical dupa 5 zile. Copilul a ramas in urma acestor numeroase operatii cu coma, anus contra naturii, fara intestin gros si fara un metru din cel subtire. Dar este un luptator. Dupa doua luni de coma, au inceput sa-i revina simturile. Numai ca socul neurologic pe care l-a suferit dupa stopul cardio-respirator il impiedica sa inceapa exercitiile de recuperare. „Cazurile in care patologia intervine brusc, in plina stare de sanatate, sunt cele mai dramatice, pentru ca atat copilul, cat si parintii isi amintesc starea de normalitate dinaintea incidentelor nefericite. Altceva este cand problemele sunt din nastere, iar parintii au timp sa se acomodeze cu situatia“, a explicat dr. Luminita Padure, directoarea Centrului de Recuperare Neuropsihomotorie pentru copii.
Peste 2.000 de copii ajung la centrul de recuperare neuropsihomotorie din Bucuresti. Medicii spun ca numarul celor care au nevoie de aceste servicii este mai mare, dar lipsa banilor sau a informatiilor ii determina pe parinti sa decida sa-i ingrijeasca acasa. Numai ca, pentru a pune pe picioare un copil cu paralizie cerebrala sau alta afectiune neuropsihomotorie, e nevoie de fermitate si o oarecare exigenta, atitudini pe care parintii le adopta cu foarte mare greutate. In plus, recuperarea este cu atat mai eficienta, cu cat se incepe mai aproape de revenirea dupa traumatismul suferit. Potrivit dr. Luminita Padure, directoarea centrului acesteia, acesti copii au o alta normalitate. Conducerea Centrului „Dr. Nicolae Robanescu“ incearca sa faca tot posibilul pentru a le oferi copiilor toate serviciile de care au nevoie, chiar si cu fondurile modeste pe care le are la dispozitie. In acest moment, s-a demarat proiectul de bransare la o retea de gaze, pentru a se amenaja o bucatarie proprie. In acest centru, copiii beneficiaza de kinetoterapie, fizioterapie, electroterapie, ergoterapie, dar si servicii psihologice si educative. Centrul din Bucuresti este singurul de acest gen, chiar daca vechile centre pentru protectia copilului din tara s-au transformat peste noapte in centre de recuperare. Numai ca acestora le lipseste personalul calificat. Abia de un an a aparut recuperarea neuropsihomotorie pentru copii printre disciplinele studiate la facultatile de medicina. Personalul calificat este o necesitate prioritara, pentru ca nu numai copiii trebuie sa fie ajutati sa-si recapete simturile, ci si parintii trebuie invatati ce si cum sa le ceara.
http://www.gardianul.ro/2007/10/27/societate-c12/ingeri_cazuti_un_copil_se_razboieste_de_11_ani_cu_ moartea-s103513.html