Deci iată o situație în care avem a) sau b) sau (mai adevărat) c).
Și acum, ce credem noi, a), b) și c) se exclud? Asta înseamnă aici
"sau", un fel de terț exclus?
Credem că dacă a) și b) erau greșite/eretice, Sfântul nu ar fi lăsat "echivocul" acesta, ci ar fi spus: "Dar nu este așa, greșeală, ci doar c)!"
Aici suntem deja cum am mai spus pe tărâmul tainelor și trebuie umblat cu mare băgare de seamă!
Vedem că
a): pentru că voia să determine măsura zilei și a nopții, unind timpul zilei și al nopții, ca să se plinească durata celor douăzeci și patru de ore ale unei zile care cuprinde negreșit și ziua și noaptea, încît chiar dacă din pricina schimbărilor mersului soarelui se întîmplă ca o zi să aibă mai multe ore ca cealaltă, totuși durata celor două, a zilei și a nopții, să se înscrie în timpul destinat lor; ca și cum Moisi ar fi spus: "zi un" este durata unei zile, măsura celor douăzeci și patru de ore;
se referă la ziua solară, determinată de mersul diurn al soarelui în jurul Pământului timp de o zi și o noapte, indiferent de lungimea acestora, dar care în total ține 24 de ore (solare)
și b):
pentru că
învârtirea cerului de la un semn pînă la același semn se face într-o singură zi, încît ori de cîte ori este seară și dimineață în lume,
potrivit învârtirii soarelui, această învârtire nu se face în mai mult timp, ci atît cât se împlinește durata unei zile;
adică e vorba de ziua siderală, mișcarea diurnă a cerului înstelat de la un semn al zodiacului (să zicem Berbec) la același, corelată cu mișcarea diurnă solară. (Vezi detalii la "nefastul" site "creaționist" (!?!)
http://www.hexaimeron.ro/Cosmologie/...tronomie.html:)
cazul c) dă o înaltă tâlcuire duhovnicească a "zilei una", ceva cu adevărat greu de pătruns și înțeles, un sens anagogic, dar care, după smerita noastră înțelegere,
nu exclude pe a) și pe b), adică cel istoric să zicem.
Prin urmare, am ales în conștiință liberă, și corelând și cu alte lucrări ale Sfinților Părinți pe această temă,
a le primi pe toate 3, așa cum le-a expus Sfântul, fără a sorta noi după preferință pe cea care ni se pare ca potrivită.
Cazul c)
nu contrazice deci ideea că "ziua una", (de altfel numită în traducerile curente ale Scripturii "ziua întâi") este de durată cronologică egală cu celelalte 5 ale hexaimeronului, adică 24 de ore, cu toate că are o situație deosebită, fiind prima, Duminica, și celelalte spuse de Sfânt!