[Postelnicu]

Deci iată o situaţie în care avem a) sau b) sau (mai adevărat) c).

Şi acum, ce credem noi, a), b) şi c) se exclud? Asta înseamnă aici "sau", un fel de terţ exclus?

Credem că dacă a) şi b) erau greşite/eretice, Sfântul nu ar fi lăsat "echivocul" acesta, ci ar fi spus: "Dar nu este aşa, greşeală, ci doar c)!"

Aici suntem deja cum am mai spus pe tărâmul tainelor şi trebuie umblat cu mare băgare de seamă!

Vedem că
a): pentru că voia să determine măsura zilei şi a nopţii, unind timpul zilei şi al nopţii, ca să se plinească durata celor douăzeci şi patru de ore ale unei zile care cuprinde negreşit şi ziua şi noaptea, încît chiar dacă din pricina schimbărilor mersului soarelui se întîmplă ca o zi să aibă mai multe ore ca cealaltă, totuşi durata celor două, a zilei şi a nopţii, să se înscrie în timpul destinat lor; ca şi cum Moisi ar fi spus: "zi un" este durata unei zile, măsura celor douăzeci şi patru de ore;

se referă la ziua solară, determinată de mersul diurn al soarelui în jurul Pământului timp de o zi şi o noapte, indiferent de lungimea acestora, dar care în total ţine 24 de ore (solare)

şi b):
pentru că învârtirea cerului de la un semn pînă la acelaşi semn se face într-o singură zi, încît ori de cîte ori este seară şi dimineaţă în lume, potrivit învârtirii soarelui, această învârtire nu se face în mai mult timp, ci atît cât se împlineşte durata unei zile;

adică e vorba de ziua siderală, mişcarea diurnă a cerului înstelat de la un semn al zodiacului (să zicem Berbec) la acelaşi, corelată cu mişcarea diurnă solară. (Vezi detalii la "nefastul" site "creaţionist" (!?!) http://www.hexaimeron.ro/Cosmologie/...tronomie.html:)

cazul c) dă o înaltă tâlcuire duhovnicească a "zilei una", ceva cu adevărat greu de pătruns şi înţeles, un sens anagogic, dar care, după smerita noastră înţelegere, nu exclude pe a) şi pe b), adică cel istoric să zicem.

Prin urmare, am ales în conştiinţă liberă, şi corelând şi cu alte lucrări ale Sfinţilor Părinţi pe această temă, a le primi pe toate 3, aşa cum le-a expus Sfântul, fără a sorta noi după preferinţă pe cea care ni se pare ca potrivită.

Cazul c) nu contrazice deci ideea că "ziua una", (de altfel numită în traducerile curente ale Scripturii "ziua întâi") este de durată cronologică egală cu celelalte 5 ale hexaimeronului, adică 24 de ore, cu toate că are o situaţie deosebită, fiind prima, Duminica, şi celelalte spuse de Sfânt!