Problema ecologica este nedespartita de cea antropologica. Omul este consttinta creatiei. Pacatul stramosesc a avut o rezonanta cosmica, iar mantuirea realizata de catre Hristos a avut deasemenea o erzonanta cosmica. Criza ecologica este o dovada ca omul a considerata creatia ca fiind lipsita de sens si rationalitate exploatandu-o intr-un mod irationala. Parintele Staniloae sustine ca intre om si natura exista o legatura indisolubila, aceasta invatatura este proprie crestinismului rasaritean. Preocuparea Patriarhului de la Constantinopol este indreptatita. "Crestinismul din Occident a avut adeseori tendinta de a referi mantuirea la omul separat de natura. Crestinismul rasaritean nu le-a conceput niciodata separate." (Pr Staniloae)
|