Citat:
În prealabil postat de Miha-anca
M-am referit la "zidul", adica ceea ce desparte constientul de inconstient, zid, care in mod natural il poate penetra doar Anima/Animus.
|
.........:)
Asta ce teorie noua mai este?
Ma iertati, nu inteleg, eu nu asa cunosc viata psihica.
Mai intai, exprimarea e cu totul obiectualista, ca si cum chiar ar exista in noi o despartitura, precum exista intre lucruri/obiecte.
In psihologie, cand gandim obiectualist iar nu fenomenologic, deja ne aflam in eroare... Psihicul nu are o natura materiala, obiectuala, ci una mixta pe care azi o numim, in termeni destul de controversati: informatie si energie. In trecut se spunea ca are natura spirituala, ceea ce azi trebuie inteles in duhul istoriei culturii si credintelor acelor vremi.
In concluzie, nu stiu sa existe o despartitura intre constient si inconstient, stiu insa ca informatiile, actiunile mintale, intreaga naostra fenomenologie subiectiva se realizeaza SIMULTAN la 3 niveluri de activare/procesare/fiintare: constient, subconstient, inconstient. Mai corect ar fi, cred eu, sa vorbim NU in termeni obiectuali de C, S, I, ci in termeni de viata (sau modalitate de prelucrare a informatiilor) psihica constienta, viata psihica subconstienta, viata psihica inconstienta. Trei modalitati distincte de a procesa informatie si de manifestare energetica a psihismului. Toate acestea sunt intamplari subiective/ resimtiri/ intocmiri/faceri si prefaceri/ ale unei singure persoane la acelasi stimul, aceeasi situatie, etc. Realizate simultan, concomitent, doar ca in maniera si cu legi diferite, specifice fiecarui mod de a fi omeneste: C, S, I.
Doar didactic facem o distinctie intre notiunile de C, S, I
ca si cum ar avea o spatialitate, o geografie sus/jos, o abisalitate, o lumina mai mica sau mai mare etc.
Am cunoscut, de la mine si de la semeni, ca in general ne e greu sa trecem (ca sa ma exprim naturalist si obiectualist/spatial) bariera aceasta a topografiei obiectualiste, pentru a naviga mai apoi in lumea fenomenologiei duhului nostru si al relatiilor dintre noi...
Avem la Parintele Sofronie Saharov si la Parintele Rafail exemple extraordinar de limpezi si de generoase privind modul in care ar fi bine sa procedam cand vorbim despre suflet.
Nu doar inaltime duhovniceasca gasim la acestia, ci si foarte multa psihologie excelent abordata si prezentata.