Citat:
În prealabil postat de Fani71
Este foarte adevarat ceea ce spui. Nu conteaza numai ce facem si si de ce facem acel lucru. Totul incepe in inima noastra.
Insa nici atunci nu inseamna ca retinerea de la mancare 'din dragoste pentru Dumnezeu' ne aduce in proportie directa o mai mare induhovnicire. Nu cred ca este adevarat pentru toata lumea. Poate ajuta, este un mijloc, dar nu neaparat valabil pentru toti.
Asta spune si sfantul Pavel: unul poate si 'manca pentru Domnul'. (vezi Rom 14).
|
Da,motivatia este foarte importanta in ceea ce facem.
In alta ordine de idei,si eu mi-am pus problema bucatelor de post pe care le mananc cu pofta,nemaifacand diferenta intre perioadele de post(si in afara postului eu sunt vegana).
Din perspectiva mea,postul ar trebui sa fie mai auster,sa ajunga sa ne limiteze serios partea trupeasca,viscerala.
Dar cum ai spus si tu ,aceasta poate fi problema unuia care recunoaste ca are o problema legata de apetit sau o obsesie pt mancare.
Iar eu nu-s chiar departe de aceste aspecte ...(deci in mare parte vorbesc in numele meu).