Citat:
În prealabil postat de Mihailc
Bun... cu biletele alea pentru cealaltă Împărăție... mi-e teamă că aici e marea capcană a creștinismului mai recent, [...]
Că nu mai avem atât de clară conștiința a ceea ce suntem și confundăm mântuirea cu o compensație transcendentală pentru o viață ratată pe pământ, este altă poveste.....
|
Din pacate, aceasta viziune nu este recenta. Cum bine spune p.Ioan, este necesar sa intelegem procesul de alcatuire a unor crezuri, numai in contextul care le-a generat, alminteri riscam sa traim in somnul ratiunii.
Pana la primele sinoade ecumenice, propoveduirea Evangheliei in spatiul bizantin (din seva caruia s-a hranit si neamul nostru) impunea sa se faca unele analogii la folclorul vremurilor respective. Singurul risc ar fi fost ca unii mai capsomani, adica asa... ca si mine, sa interpreteze analogia respectiva in litera ei, pierzand din vedere Adevarul spre care indica.
Este ca si cum tu ai arata cu mana spre stele, iar eu as privi si as pretui degetul tau, iar nu ceea ce indica.
In sprijinul celor spuse de tine, iata ce spune si Scriptura; Luca XVII:
20. Și fiind întrebat de farisei când va veni împărăția lui Dumnezeu, le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
21. Și nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Căci, iată, împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.
Probabil ca formularea metaforica "Imparatia Cerurilor", a contribuit la supravietuirea unor concepte idolatre, pana in zilele noastre.