Citat:
|
Nu pot gandi rau despre el, orice ar zice oricine.
|
De asta mult si bine ai sa traiesti in trecut, printre lucrurile imaginare pe care le idolatrizezi.
Citat:
|
Cand am spus ca probabil o sa il iubesc toata viata ma refer la sentimente, cine nu stie ce inseamna sa simti ceva deosebit pentru cineva nu are cum sa inteleaga.
|
Tocmai asta este beleaua, sentimentele care scapa de sub controlul ratiunii.
Cand se dezvolta sub controlul ratiunii - avem de a face cu o relatie frumoasa, armonioasa, care duce la casatorie, o casnicie fericita, copii, etc.
Cand se dezvolta in afara ratiunii - atunci vorbim de romantism gol, o relatie ratata, suferinta, suferinta care nu trece, iarasi suferinta, esec.
Citat:
|
Vreau sa spun ca inainte nu ma dadeam batuta, adica sufeream putin si gata, viata mergea mai departe, ma gandeam ca nu merita si ca Dumnezeu imi va scoate in cale pe cineva care va merita. Vroiam sa spun ca acuma este cu totul altceva, nu pot smulge tot ceea ce simt din sufletul meu.
|
Pentru ca sentimentele au devenit un idol iar ratiunea a fost lasata deoparte.
Citat:
|
Da intradevar, poti sa stai cu o persoana o viata si sa nu ajungi sa o cunosti, insa la fel de bine poti cunoaste o persoana intr-o singura zi.
|
Asa au crezut (la inceput) si cei care au ajuns pana la urma la concluzia cu sacul de sare.
Tu ai avut totusi norocul ca n-a trebuit sa ajungi atat de departe.
Altfel, pe langa o relatie ratata ar fi fost si o viata ratata, cel putin din puctul asta de vedere (familie, copii).
Asa, mai ai inca ceva timp.
Citat:
|
Eu vorbesc despre cele mai profunde sentimente ale mele si nu mi-e deloc usor, le scriu cu lacrimi in ochi. Nici nu pot vorbi cu nimeni despre asta fara sa imi dea lacrimile. Si poate ca sunt variabile de care nu am habar, poate sa ma judece oricine cum vrea....
|
"ascutimea" (greu de spus in acest caz "profunzimea") sentimentelor nu sunt neaparat masura autenticitatii lor.
Ba uneori chiar dimpotriva..
Citat:
|
pentru mine este important sa imi gasesc linistea si nu stiu cum, zilnic sunt lucruri care imi aduc aminte de momentele frumoase petrecute impreuna si ma doare...e usor cand vezi lucrurile din exterior, e bine sa primesti cate o palma ca sa te mai destepte putin insa ceea ce este in suflet ramane.
|
Ramane pentru ca vrei tu sa ramana, pentru ca vrei sa mai storci (sentimental) ce si cat se poate din acest esec, dar dupa cum vezi, ce ramane la sfarsit (atunci cand nu te opresti la timp) este doar o zeama amara.
Atentie, sentimentalismul este la fel de adictiv ca si drogurile.
Si are si un impact nefast asemanator.
Citat:
|
Mintea si inima...perspective diferite
|
Tocmai asta este si reteta nefericii.
O data ce vei repune mintea in functie si vei dori sa vezi realitatea, lucrurile se vor limpezi de la sine.
Citat:
În prealabil postat de jalina
Mama lui nu are nici un handicap.
|
Atunci el are un handicap.
Chiar nu e dragoste de mama. E dependenta si ascultare oarba, a unui om care in 32 ani nu a reusit sa-si dezvolte o personalitate autonoma si ambitia de a avea o viata, o familie.
Dar bine macar ca reuseste sa seduca femei, chiar si de 28 ani, cand se prespune ca femeia ar avea mai multe si mai realiste pretentii de la un barbat, nu s-ar lasa dusa chiar asa usor de nas.
Poate de asta si-a permis sa dea cu piciorul la o relatie gandindu-se ca nu-i va fi greu sa gaseasca alta, poate mai frumoasa, mai tanara, cu venituri mai mari, de familie mai buna, etc. - cine stie ce criterii i-a mai implementat maicasa.
Care probabil s-a gandit ca e relatia e in regula atat timp cat se mai distreaza si baiatul ei, dar nu cand lucrurile devin cu adevarat serioase.
Deci nu mai zic cat de bolnava e "dragostea" mamei pentru fiu daca produce astfel de rezultate dupa 32 ani..
P.S.
N-ai spus cate zile/ore v-ati vazut efectiv in astia 2 ani si jumatate.