[TINERI PENTRU ROMANIA]

PATRIOTISMUL

Războiul nu încetează niciodată. El e aplicarea în lumea omului a legii antagonismului care guvernează universul. Pacea nu e decât o continuare a lui în alt mod şi cu alte mijloace.
Formele de manifestare ale războiului sunt: lupta armată, discreditarea a tot ce permite unei Naţiuni să existe, cultivarea cultului plăcerii, răspândirea discordiei printre cetăţeni ş.a.m.d..
Prima îndatorire a unei Naţiuni e, prin urmare, apărarea.
Asigurarea apărării presupune practicarea unor virtuţi sociale între care cea dintâi e patriotismul, dragostea de Patrie.
Cine nu-şi iubeşte Patria n-o apără.

Omul e o fiinţă socială şi datorită instinctelor sale superioare s-au format succesiv familia, clanul, Naţiunea. Membrii acestor asocieri erau uniţi prin legături comune de sânge, de muncă şi de protecţie împotriva primejdiilor.
Pentru a putea trăi societăţile au însă nevoie de resursele unui teritoriu.
Deveniţi sedentari oamenii au început să îndrăgească pământul care-i hrănea.
Aşa a apărut ideea de Patrie.

Patria nu e numai o expresie geografică.
Patria aparţine ordinii morale.
Ea e totodată locul unde ne-am născut, familia, prietenii şi societatea din care facem parte.

Patria trebuie iubită şi cu bune şi cu rele.
Ne iubim părinţii chiar dacă sunt aspri şi inflexibili.
Ne iubim Patria chiar dacă nu e încă aşa cum am dori-o.

Patriotismul e principala virtute a omului.
Pe locuitorul unei Ţari libere această virtute îl va determina să-şi susţină Statul.
Pe locuitorul unei Ţări în care domneşte abuzul, corupţia şi sărăcia această virtute îl va face să reacţioneze împotriva înjosirii generale.

Patria ne e la fel de necesară ca familia şi căminul pentru copil.
Nu e firesc să avem pentru ea, ca pentru o mamă, dragoste şi recunoştinţă?

Tomescu Ionuţ