Un alt element ce deosebeste cantarea religioasa bizantina (pentru ca exista si melodii laice bizantine scrise in notatie psaltica) de cantarea corala este caracterul revelat al acesteia, atat sub aspect imnografic, cat si al liniei melodice.
Sfantul Roman Melodul a cantat Condacul Nasterii Domnului, Fecioara astazi, dupa ce Maica Domnului i s-a aratat spunandu-i sa inghita la propriu un sul, probabil un pergament. Imnul Vrednica esti (Axion estin) i-a fost descoperit unui monah athonit de langa Protaton de catre un inger. Parintii din Muntele Athos marturisesc pana in zilele noastre ca axionul, asa cum a fost cantat de inger s-a pastrat in traditie pe glasul al II-lea.
Asadar, muzica religioasa bizantina poseda un fond comun cu acele cantari ale puterilor netrupesti, ce se aduc neincetat inaintea Tronului Preasfintei Treimi. Acest fapt trebuie sa nasca intru cei ce o canta, dar si intru cei cei o asculta, dorinta de a se asemana ingerilor in virtute si de a inalta neincetat rugaciune si doxologie lui Dumnezeu.
|