Cu totii trebuie sa-l iubim in primul rand pe Dumnezeu si sa-I respectam atat poruncile cat si judecatile.

Chiar si atunci cand ni se intampla noua un necaz, daca incercam sa-l privim duhovniceste, putem invata multe din el, spre mantuirea noastra.

Bine am face ca in timpul vietii pamantesti sa ne curatim sufletul, sa accedem spre sfintenie. Cine devine sfant, adica prieten al lui Dumnezeu, are mai multa trecere la El si-i poate ajuta pe cei care doreste si care au dorit maantuirea, dar au mai facut si pacate. De asemenea, milosteniile si rugaciunile pentru cei adormiti facute de cei ramasi in viata pot sa-i ajute mult.

Atunci, insa, cand cineva dintr-un neam Il necinsteste pe Dumnezeu cu vorba, cu gandul si cu fapta, pana in ultima clipa a vietii si isi atrage mania Sa.

Un sfetnic imparatesc pamantean isi poate ajuta o ruda intr-o problema oarecare, daca ii este placut imparatului. Daca, insa, cineva unelteste impotriva imparatului, atunci nicio pila si nicio relatie nu-l mai pot salva de mania acestuia.