View Single Post
  #68  
Vechi 13.12.2012, 18:00:44
N.Priceputu
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihailc Vezi mesajul
Încă persistă eroarea asta de interpretare, cum că Origen ar fi susținut o mântuire generală, inclusiv a duhurilor răzvrătite și că această poziție ar fi adoptat-o ca să tranșeze o contradicție asemănătoare cu cea propusă pe acest topic de MihaiG. Povestea este mult mai complicată decât pare la prima vedere.
În primul rând, apocatastaza lui Origen nu prea are nicio treabă cu mântuirea în sensul căpătat ulterior în creștinism de acest termen. Apocatastaza înseamnă restaurare, revenire la o stare perfectă inițial dar pierdută printr-un proces degradare ontologică. Povestea lui Origen pornește de la ideea neoplatonică a unității divine primordiale (henada) din care sufletele s-au desprins cândva prin individualizare și la care se vor întoarce altcândva, după ce accidentele numite Creație și Istorie își vor fi consumat rolurile, într-un scenariu metafizic cu multe tangențe la mitologii gnostice încâlcite și total neverosimile. Prin urmare, nici vorbă de o mântuire a persoanelor în teoriile lui Origen, ci o reintegrare a spiritelor individuale în Unul neoplatonic, un epilog semănând mai mult cu nirvana decât cu eshatonul Bisericii.
Condamnarea lui Origen este alt episod interesant și controversat al istoriei ecleziale. Ca să nu lungesc foarte mult postarea de față, amintesc doar faptul că intervenția sinodală nu a avut neapărat în vizor opera lui Origen în ansamblul ei (apreciată inclusiv de Părinții Capadocieni), ci anumite interpretări ale scrierilor filosofice ale alexandrinului care au produs tulburări grave printre monahii palestinieni (la început), și care riscau să degenereze în schisme și scindări sectare.
Dacă o să abordați în mod serios povestea condamnării selective a lui Origen și împrejurările în care s-a produs, o să găsiți multe apucături evlavioase ale origeniștilor condamnați atunci indirect, foarte răspândite în creștinismul contemporan. Printre ele, spiritualismul habotnic, mortificarea extremă a simțurilor, disprețul față de trup și, desigur, demonizarea sexualității.
Mulțumesc, Mihail, pentru că ai făcut lumină în povestea asta. Cu siguranță, n-ar fi fost nicio supărare dacă ai mai fi lungit postarea. Din contră.
Reply With Quote