[dobrin7m]

Nu am mai postat de mult timp pe forum pentru ca nu am avut internet cateva luni bune. Asadar nu ne cunoastem , cred, UNNOOM.
Intamplator am dat peste acest topic. Candva eram mare luptatoare in lupta cu ateii , in dorinta de convingere a lor. Astazi s-au schimbat mult lucrurile cu mine si relatia cu semenii, atei, sau de alte religii.
Dumnezeu a voit sa ajung sa traiesc printre semeni de toate rasele si religiile, inclusiv atei. Cred ca a vrut sa imi dea o lectie pe care de fapt toti ortodocsii ar trebui sa o primeasca.
(ortodocsii mei nu va suparati, e pararea mea). Aceea ca de fapt noi crestinii ortodocsi nu trebuie sa ducem nici o lupta cu nimeni, noi trebuie doar sa intelegem si sa iubim semenii asa cum sunt pentru ca in esenta nu suntem mai buni ca ei. Chiar daca credem si suntem pe drum bun, suntem pacatosi, cu pacate atat de mari uneori incat ne aseaza in ultimul rand, pe ultimul loc, in fata lui Dumnezeu. Asadar am invatat de fapt in aceasta lectie data de Dumnezeu mie, ca noi trebuie sa fim iubitori, sa nu suparam pe nimeni cu nimic, sa ajutam, sa intelegem, sa oferim, tuturor deopotriva, atei, indinei, arabi, musulmani, etc iar restul face Dumnezeu.
Asadar acum imi pare sincer rau de atitudinea unor ortodocsi care critica ateii, sau cei de alte religii, care cearta fara iubire, care impun cu duritate. Pentru ca un ateu sa simta adevarul e nevoie de harul lui Dumnezeu. iar crestinii fara har nu pot face decat sa irite semenul sau ateu. odata cineva apropiat caruia i-am spus ca e bine sa mearga la biserica, ca e bine sa se spovedeasca mi-a raspuns sa nu il mai atac. Si nu intelegam de ce spune asa, apoi Dumnezeu m-a luminat. Cuvintele mele erau atunci fara harul Domnul , fara puterea data de Domnul si ele atacau in loc sa mangaie.

De aceea si tu, acum te declari agnostic. Pentru ca ai primit duritate de la semenii tai ortodocsi si pentru ca ai vazut duritate fata de atei si sectanti. Si supararea din tine te-a facut sa deschizi acest topic.

Ce sa zic. In urma cu vreo 25 ani eram atee. Acum cred in Dumnezeu cu tarie si nu pentru ca am citit sau am auzit ci pentru ca L-am simtit.

Recomand tuturor celor ce vor sa afle adevarul, ce sunt in cautari, sa lase lumea cu pacatele ei, sa nu se lase influentat de rautatea semenilor, a noastra a tuturor si sa ceara staruitor lui Dumnezeu sa i se descopere. Dar sa faca asta cu rabdare si de ar fi sa ceara asta toata viata sa. Ca fie si in ultima clipa daca Dumnezeu i se descopera, a castigat totul.