[ioanna]

În prealabil postat de osutafaraunu

Tenacitatea cu care atât de mulţi comentatori se agaţă de ideea că zilele Creaţiei au fost lungi perioade de timp, chiar mii de ani în cea mai mare parte, îşi găseşte explicaţia în faptul că ei încearcă să facă raportul inspirat al Genezei să fie în acord cu teoria evoluţiei.

Incearca sa gaseasca Evolutionismului un sens in Geneza. In Antichitate, chiar si in Evul Mediu, fizica era secundara metafizicii, era dependenta de aceasta, fiind o aplicatie in domeniul naturii a principiilor superioare si care se reflecta in legile sale. Stiinta moderna merge pe independenta stiintelor, ignora tot ceea ce o depaseste, ceea ce in practica duce la negare, la anularea oricarei profunzimi si inchiderea intr-un domeniu limitat, spre deosebire de stiinta traditionala care intotdeauna lega stiintele de principii superioare. In evolutionismul teist vad incercarea unora (mai mult sau mai putin reusita) de a ridica stiinta moderna la unul din nivelele cunoasterii integrale, cautand evolutionismului un scop superior lui. Stiintele traditionale erau conectate la principii ce le permiteau transpunerea intr-un domeniu pur spiritual, conferind invataturii o valoare simbolica, deci ele n-aveau valoare in sine cat in faptul ca erau o ramura secundara a doctrinei constituite metafizic. Matematica din ziua de azi, nu mai e matematica din timpul lui Pitagora, ideea numerelor de atunci, azi n-are inteles sau chimia de acum nu e urmasa alchimiei, pentru ca alchimia era aplicabila la nivel uman dar era si o stiinta de ordin cosmologic care conferea invataturii o semnificatie superioara s.a.m.d.