Citat:
În prealabil postat de EzioAuditore
Daca lucrurile stau asa, atunci de ce mai e nevoie de botez?
Atata timp cat omul are harul din momentul creatiei prin suflet, de ce mai este nevoie de o nastere din nou prin botez ?[...]Pentru ce trebuie omul infiat prin har atata timp cat il are din momentul conceptiei? conform spuselor dvs.
|
Fiecare om are viata prin harul Duhului Sfant, caci fiecare om este dupa chipul lui Dumnezeu. Deci si dupa caderea lui Adam, omul este dupa chipul lui Dumnezeu...
Harul Duhului Sfant da viata atat biologica cat si duhovniceasca.
Taina Sfantului Botez este nastere dinnou intru Hristos Iisus, iar asta nu inseamnca ca inainte de Botez omul nu fiinteaza (prin harul Duhului Sfant) ci doar ca dupa Taina Sfantului Botez, "Hristos Iisus insusi se salasluieste tainic in inimile noastre" asteptand ca noi sa ii dam voie sa lucreze in noi... mai precis ca noi sa acceptam conclucrarea libera in iubire cu EL: "nu mai traiesc eu ci Hristos traieste in mine" (Galateni)... "fara Mine nu puteti face nimic" (Ioan)... "cu frica si cutremur conlucrari mantuirea voastra"
In concluzie una este harul obiectiv si alta este harul subiectiv. Toti oamenii, indiferent de rasa, religie, varsta, sex etc. ... au viata (biologica si duhovniceasca) prin harul Duhului Sfant. La taina Sfantului Botez insa incepe o conlucrare tainica a persoanei umane cu Hristos Iisus insusi tot prin harul Duhului Sfant. Apoi in Biserica, prin Sfintele Taine omul incepe hristificare, sfintenia, indumnezeirea prin har... si unii oameni ajug pe cele mai inalte trepte ale sfinteniei, indumnezeirii prin har (vederea duhovniceasca spre exemplu).
Asadar harul Duhului Sfant nu trebuie vazut in sens juridic, ca un certificat pe care il am sau nu il am... ci in sens dinamic, ca apa unui fluviu, cu debite mai mari sau mai mici, cu latime si adancime mai mare sau mai mica.
Pentru mai multe informatii recomand scrierile Sfantului Simeon Noul Teolog.
O alta analogie pe care o consider adecvata:
Sa ne inchipuim un om care toarna grau intr-un sac (care mai intai avea o gaura mare pe care o peticeste, caci altfel doar cateva boabe de grau ar fi putut fi continute de sac)... si cineva face gauri in sac. Degeaba toarna omul grau in sac caci cu cat gaurile vor fi mai multe si mai mari cu atat graul se va scurge din sac. Daca insa se peticesc si gaurile ulterioare si cei ce fac gaurile in sac sunt inlaturati... atunci graul poate sta in sac. Cu cant sunt mai putine gauri in sac cu atat sacul poate contine mai mult grau.
Gaura cea mare din sac, initiala = pacatul stramosesc, caderea, neascultarea care are ca efect ruperea (insa nu definitiva si irevocabila a) conlucrarii omului cu Dumnezeu prin harul Duhului Sfant.
Graul = harul Duhului Sfant
cel ce toarna graul in sac = Sfanta Treime
gaurile ulterioare din sac = patimile, pacatele, atacurile duhurilor dracesti
sacul = omul (trup si suflet)
"peticirea" gaurii initiale (cea mare) = Taina Sfantului Botez, nasterea intru Iisus Hristos, dupa care este posbilil ca omul sa conlucreze (constient, liber, in dragoste) cu harul Duhului Sfant.