[Seraphim7]

În prealabil postat de Ionut88

In urma cu ceva timp ma aflam aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...hlight=ionut88 .
Acum ma aflu aici :
Am revenit cat de curand in tara pentru nunta fratelui meu , a fost totul ok si frumos, acum ma aflu intr-o stare foarte urata. Am 24 de ani , si ma uit in urma ca nu am facut, realizat nimic, singura scoala care o am , este seminarul teologic, care sincer l-am absolvit din obligatie , obligatia tatalui meu. Stau si ma gandesc si nu pot sa inteleg, de ce mi-a dat Dumnezeu o inima asa de mare, de ce sunt asa sensibil cand toata lumea ma stie un dur. Pot plange doar la anumite melodii, anumite reclame filme, sau ceva un pic sensibil. Am o inima prea mare , nu pot face rau nimanui cu intentie , nu pot omori nici macar un gandacel,, cateodata imi vine sa imi scot inima din piept. De ce trebuie sa sufar din cauza la ceea ce se intampla mereu in jurul meu ? De ce nu imi pot gasi un loc de munca sa imi placa. De ce nu ma lasat tata sa fac ceea ce am vrut eu ? Singurul lucru care mi-a placut a fost fotbalul dar ce mai pot face la varsta de 24 de ani? Am lucrat: Barman, Casier, Op PC, lucrator comercial, constructii etc. . De ce nu imi gasesc locul in aceasta lume? De ce nu imi gasesc linistea si implinirea de care am nevoie. In teologie nu pot face nimic , sincer imi e sila de ce se intampla acolo , nu judec nimic, dar nici Preot nu ma face pentru ca nu ma pot juca cu Dumnezeu , stiu ca ar fi usor, ma duc Preot si gata am banii, am relatii , ajutoare de la toti .... dar am frica de Dumnezeu si nu ma pot face Preot din cauza pacatelor care ma opresc de la Preotie. Nu imi gasesc locul , nici in casa in care stau. Fratele meu s-a insurat acum este inginer, si sotia lui inginer. Sora mea e maritata are 2 copilasi, sora cea mica trebuie sa faca nunta anul ce vine. Eu ???? Nu stiu , imi e frica si de lucrul asta. Am dus o viata urata, plina de certuri, batai, parintii acum nu mai am , tata nu vorbeste cu mine de ceva timp, mama mea e cu alt barbat . nu o mai intereseazsa casa. nu stiu ma oftic de tot nu mai scriu nimic nu stiu ce sa mai zic .

Sa sti ca te inteleg foarte bine si ma regasesc si eu in ceace ai spus despre tine.Sensibilitatea este un lucru extrem de rar la un barbat astazi si de cele mai multe ori nu poti sa privesti o simpla zgarietura ,sau te emotionezi foarte puternic chiar la simpla vedere a unui cersetor...Si ce se intampla vrei sa-ti acoperi aceste vulnerabilitati.Cum?Prin o atitudine rece,indiferenta,uneori agresiva chiar,iar ceilalti nu te pot intelege.Mai grav e ca nu-ti gasesti locul nicaieri,ai vrea sa fi singur,sa te izolezi de tot.Si fie vorba intr-e noi te si indragostesti foarte repede si suferi mult si in dragoste...Asta e nu avem ce face eu chiar am fugit de 2 ori de acasa...Asta se intampla cand nu esti inteles si esti prea sensibil si usor de ranit.Dar sa sti ca noi avem un mare priviligeu fiindca putem vedea si simti lucruri pe care altii nu pot.Poti simtii un om doar privindu-l si poti deasemenea sa observii inselaciunile si minciunile,vezi repulsia ta fata de preotie in general.Sfatul meu,oricum sunt un pic mai tanar ca tine,si chiar acum studiez teologia si sunt de aceeiasi parere cu tine,e sa te lasi condus de vocea ta interioara ca stie ea ce face....