Citat:
În prealabil postat de Doriana
Ok, se pare ca revenim iar la eternele contraziceri care nu folosesc nimanui. Eu ma bucur totusi ca cineva se ocupa de traducerea Bibliei. Cere munca multa si sacrificii. Voluntarii (oameni ca si noi, cu problemele lor) traiesc printre popoarele respective si le invata limba. De multe ori creaza un alfabet, caci unii nu au limba scrisa. Apoi traduc incet - incet, caci Biblia nu e chiar o carte usor de tradus. E un proces care ia multi ani.
|
Comparativ cu evreii suntem destul de neglijenti as spune.Evreii aveau reguli dure cu privire la tipul de pergament,nr de linii ce trebuiau scrise,culoarea cernelei si modul de revizuire a textului.Cand pergamentele se deteriorau erau îngropate cu deosebita reverenta.Masoretii numarau literele dintr-o carte si insemnau litera din mijloc,ei observand,de exemplu,ca litera ,,alef"apărea de 42337 de ori in VT si daca intr-o copie nr nu era exact cu cel din original atunci întregul manuscris era recopiat.Exista o excepție,cand un cuvânt era incorect copiat(khetib)rămâne doar daca se nota pe margine corectia sa(qere).Tot ei,masoretii,au dezvoltat si sistemul vocalic al textului ebraic,înainte erau doar consoane.
Am parafrazat dintr-un studiu al lui Enns ca sa pun cumva in contrast mai mica noastră disponibilitatea la precizie :) Si spun asta pt ca Hristos a aparat inspiratia plenara a Scripturii pana la nivel de cuvânt sau litera(yodh).Mi s-a părut mereu o uriașă responsabilitate munca de traducere a Bibliei si am ajuns la concluzia ca nu mai poate fi munca unui singur om,sau doar in cazuri exceptionale.