[leonte]

În prealabil postat de cristiboss56

Pe tine te îndemn insistent, cu sinceritate, să vii să-mi spui ce te ţine departe de Domnul şi de această sfântă casă a Sa...
să-L înduplecăm pe Dumnezeu să-şi deschidă mai larg baierele harului Său peste inima ta, să o înmoaie şi să o deschidă definitiv către dumnezeiasca Împărăţie.
....
un semn pe care ţi-l trimite Dumnezeu: semn că te iubeşte, că te consideră un fiu al Său şi că vrea să vii şi tu acolo unde suntem cu toţii acasă, adică în Biserică.

Adica drumul catre Imparatie este numai prin Biserica? Oricat de dulce ar fi o otrava, cel intelept mereu va alege sa nu o bea!!!...

Cristi, dragul meu! Daca preotul care a scris aceasta scrisoare, este nestiutor despre faptul ca slujeste veacului acestuia, prin ceea ce predica si nu veacului ce va sa vina, tot ce pot eu sa fac este sa aloc un gand bun pentru el in timp ce scriu urmatoarele: Domnul Dumnezeul adevarului si al sfintilor parinti, Domnul cel indelung rabdator si mult milostiv, care stie neputinta firii omenesti, sa-i deschida mintea lui spre a se apropia de adevar si astfel, sa se opreasca din a mai face lucrarea celui rau, din nestiinta.

Iar daca stie faptul ca mantuirea nu vine din mersul la biserica si nici macar din lucrarea poruncilor, ci numai din a dobandi curatia sufletului (cum ne invata Isaac Sirul si Iosif de la Varatec si totii sfintii parinti)... as vrea sa pot spune Dumnezeu sa-L ierte. Dar cum eu nu sunt bun si indelung rabdator, dar nici fatarnic nu vreau sa ajung, voi spune asa: "Sa te certe pe tine Domnul!" (epistola ap. Iuda).

Astfel de oameni care au savarsit ingopat adevarul, incepand de la cei ce i-au prigonit si au ucis proorocii Vechiului Testament, pe Ioan Botezatorul si au scuipat pe Cel ce i-a adus intru fiinta din nimic, pana la cei de astazi care fac aceleasi lucruri cu altfel de oameni, toti cei ce lucreaza prin puterea unui duh de inselaciune se fac partasi si complici cu uratorul de bine si tatal minciunii. Caci predicand jumatati de adevar si chiar nascocind vorbe menite sa cladeasca temple pentru putere si slava vremelnica, pe multi dintre cei nestiutori de carte i-au dus in ratacire. Si mila pentru acei oameni nepriceputi, printre care m-am numarat si eu foarte multi ani, nu ma lasa a trece lesne cu vederea aceasta propaganda mizerabila.

"Cel ce a zidit urechea, oare nu aude; sau Cel ce azidit ochiul, oare nu vede?" Oare Cela ce stie toate, nu stie sa deosebeasca marsavia si viclesugul de adevar si sinceritate?

Biserica in care enoriasii nici macar nu se iubesc intre ei (dapoi sa-si mai iubeasca vrajmasii), este doar un templu idolatru cu denumire pompoasa; o "sinagoga a satanei" cum spune Apocalipsa; un loc pentru jerfe si ritualuri dracesti. Iar pe cei ce propovaduiesc si faptuiesc astfel jerfe dracesti, as vrea sa-i vad caindu-se pentru fapta lor, cu lacrimile innodandu-li-se in barba.

Dar mai intai, trebuie sa ma caiesc eu, caci nu din dragoste de vrajmasi am scris aceasta, ci dintr-o ura mizerabila, pe care nu o pot alunga din sufletul meu. Nu ma pot opri sa nu-i urasc pe dusmanii adevarului si pe iubitorii de minciuna. Mintea mea pricepe ca astfel de ura nu-mi face bine nici mie si nici lor, dar inima mea continua sa-i urasca. Mintea pricepe ca ura nu este din Duhul Sfant, dar inima nu stie sa priveasca altfel spre cei ce ingroapa adevarul si propovaduiesc inselaciunea. Mintea pricepe ca triumful rautatii din lumea in care traiesc este tocmai pentru ca sunt prea multe inimi care urasc pe cel rau, in loc sa-i fie mila de el precum Pastorului cel bun de oaia ratacita. Dar inima mea este in robia rautatii, iar eu nu gasesc putere sa ma eliberez. Caci daca celor rai cu inima le spui ca sunt rai, ei mai tare se bucura de puterea pe care o are rautatea din ei. Pentru lupta cu astfel de oameni este potrivit cuvintul sf. Serafim de Sarov: "Dobandeste pacea si multi oameni din jurul tau se vor mantui!"