In primul rand parintii lor. Nasii, apoi ei insisi. Exista carti scrise despre sfanta taina a casatoriei. E foarte bine ca acestea sa fie citite la timp. Apoi nu e rau sa se solicite ajutorul duhovnicului pentru a lamuri anumite probleme.

Daca amandoi sotii au acelasi duhovnic este foarte bine. Am vazut multi crestini adevarati procedand astfel. Daca apare o problema chiar minora si fiecare o prezinta duhovnicului din unghiuri diferite, asa cum se intampla, duhovnicul poate da sfaturi folositoare amandurora.

Casatoria este o taina, o cale de mantuire si trebuie privita cu maturitate duhovniceasca de catre amandoi sotii. In conditiile in care cei doi sunt lipsiti de hrana duhovniceasca, in mijlocul atator surse de informare, comit greseli, nu-si asuma responsabilitati, cauta doar placerea.

Dupa ce se casatoresc, tinerii se pot feri de egoism prin nasterea de prunci si prin cresterea lor cu dragoste crestina. Astfel, fiecare va intelege cu maturitate ca statutul lui s-a schimbat cu adevarat, ca trebuie sa se adapteze si ca viata de familie este un ,,joc'' serios ale carui reguli trebuie respectate de catre amandoi sotii.