Leacul de preț
Pe vremuri, era obicei între păgâni că, de câte ori se îmbolnăvea un copil, mama lui îl purta din casă în casă si întreba pe fiecare dacă nu cunoaste vreun leac pentru vindecarea lui. Într-o zi, veni o mamă, aduse pe copilul ei bolnav în casa unei femei crestine, cerându-i un leac.
Crestina îi răspunse:
- "Leac lumesc nu știu, dar cunosc un vindecător Căruia mă voi ruga să-ti tămăduiască pruncul.
După ce rosti aceste vorbe, crestina căzu în genunchi si începu să se roage cu putere Mântuitorului.
Atâta credință a pus în rugăciunea ei, că tot în ceasul acela, copilul s-a tămăduit.
Văzând o minune ca aceasta, mama copilului a cerut să fie si ea botezată în învătătura crestină.
Un preot si patru derbedei
Un preot, care fusese într-un sat vecin pentru o slujbă, se întorcea ostenit spre casă.
Pe drum, fu întâmpinat de patru derbedei, care, ca să-si bată joc de el, îl opriră si-i spuseră:
- "Părinte, dacă zici că poți ceti în suflete, spune-ne de câți ani suntem fiecare din noi?"
Preotul, fără să-și piardă cumpătul, le zise:
- "Am să vă spun, dacă mergeti cu mine.” Cei patru primiră.
Porniră cu preotul. Când ajunseră în dreptul bisericii, preotul le spuse:
- "Ca să vă pot răspunde la întrebare, trebuie să intrăm aici."
Intrară. Preotul îsi puse patrafirul si veni la ei.
- „Să ne rugăm!”
De voie, de nevoie, cei patru îngenuncheară.
Cu cât se ruga părintele, cu atâta cei patru se luminau în suflet, părându-le rău de ceea ce făcuseră.
Când preotul isprăvi, le zise:
- „Mai vreți să vă spun de câti ani sunteti?"
Ei răspunseră:
-„Nuuu…”
Si nu mult după aceea, tuspatru se spovediră părintelui, făcându-se oameni de treabă.
|