Se poate spune ca in invidie sunt doua persoane. Si foarte adesea nu persoana care invidiaza este vinovata, ci cea care este invidiata.
Sora geamana a invidiei este in acest sens mandria/lipsa de smerenie.
Daca cel care este invidiat ar da dovada de smerenie si ar imparti, invidia nu ar mai exista.
De multe ori exista nedreptate. Persoana care invidiaza poate ca nu doreste neaparat un lucru anume de la celalalt, ci dreptate.
Si tot de multe ori invidia este provocata, sau/si intretinuta din afara, de un tert.
Ex.: ai doi copii. Unuia ii oferi mai multa iubire, sau chiar si lucruri materiale, il sustii mereu. Celalalt il va invidia, isi va dori sa fie dreptate, sa primeasca si el ceea ce i se cuvine si lui. Si tu, ca parinte, esti vinovat in acest caz.
Si omul este mai vulnerabil la anumite pacate, in cazul acesta invidie si mandrie, in situatii in care nu-i merge bine si tot i se mai ia in loc sa i se mai si dea putin. Balanta, in loc sa se echilibreze, se inclina tot mai mult pe o parte.
Unii sunt foarte doritori de lucruri materiale (bani, masina, casa etc.), altii de lucruri morale (recunoastere, succes, iubire).
Si poate ca lipsa acelor lucruri morale este mai dureroasa, pentru ca tine de suflet.
Si cum faci daca invidia ta, o nedreptate vizibila este intretinuta de un al treilea? Cum faci cand tu ai vrea sa te vindeci de ea, dar nu se poate?
Tu te stradui, te duci si te spovedesti. Dar daca celelalte doua parti nu se schimba (cel ce e mandru si cel care intretine invidia din afara) nu se schimba si fac tot mai rau?
Si ce faci daca aceste lucruri se intampla chiar in biserica si cel vinovat este chiar preotul? Sunt destule cazuri din astea.
Nu e chiar asa de simplu cu pacatele. Iei buretele si gata s-au dus. E lucru sensibil si de timp, de rabdare.
Si poate ca aici este locul acelei pilde cu: "celui bogat i se va mai da, celui sarac i se va lua". Care este talcuirea? Caci nu cred ca Dumnezeu se referea la a face nedreptate.
Tot timpul in pilde se spune ca cel bogat sa dea si altora. Si atunci?
Personal vad invidia ca rezultat al nedreptatii. Sigur unii sunt mai sensibili, deci mai predispusi, altii cu pielea mai groasa si nu le pasa (chiar si aici e loc de invidie!
).
Si da, mi se intampla adesea. Dar la mine sub forma: as vrea sa fim/avem/facem impreuna. Nu sa iau de altul. Ci sa fie dreptate/echitate.
Sa avem toti. Sunt o mare aparatoare a dreptatii si a celui nedreptatit.