[cristiboss56]

In ultima sa postare , Ioan Cezar , ne da un remediu , un remediu in a inlocui invidia ( mandria din noi ) cu modestia unei simple cereri : " Te rog , vreau sa am si eu ce ai tu . Ofera-mi sau invata-ma, te rog " . Si tot fratele nostru adauga : << Cine face asta , cred ca deja isi taie invidia si desigur , zgaltie bine radacina ei , mandria >> . M-au marcat aceste cuvinte bine asezate si bine gandite , dar cred ca atunci cand suntem in stare sa cerem celui de langa noi asa ceva , deja suntem aproape vindecati de invidie , si ne vedem de ale nostre , fara sa mai tanjim la realizarile vecinului , colegului , prietenului , etc .
Ma intreb , poate fi vorba de o prietenie adevarata atunci cand invidia incepe sa apara in relatia de prietenie ? Sunt sigur ca exista prieteni care intr o situatie sau alta s-au invidiat , dar au stiut sa tina invidia sub control , caci si asta-i o "realizare " pana la urma !
Draga guardian knight , cred ca nu trebuie transformat acest thread intr un loc de spovedanie , iar cine considera ca are de dat exemple personale , s-o faca , si daca ai citit marturia lui Ioan Cezar , cred ca si tu si ceilati am inteles ceva spre folosul nostru al tuturor .
Spui ca ai fost invidiat de "prieteni" pentru starea ta materiala , si asa ai ramas fara acei "prieteni "! Pai , sa te bucuri ca s-a intamplat asa ceva , caci numai prieteni nu au fost aceia .
Chestia ca, omul sarac va invidia tot timpul pe cel bogat , e adevarata in parte , dar cel smerit nu o va face , si sunt destule exemple in lecturile noastre , dar aici vorbim de omul de rand , omul pacatos , adica de noi , si in parte ai dreptate !
Annyta , sa sti ca femeile se invidiaza mult mai mult cand vine vorba de tinuta , de imbracaminte , precum si cand vine vorba de talent in ale gatitului , in facerea de prunci , etc . Sunt cazuri reale , si le observam lesne cand cineva care nu poate avea copii , invidiaza pe cel cu copii , si nici asta-i nu-i bine , dar asta-i firea omului "cazut " !
Cornel Urs , esti tare simpatic , cai cum o dai , tu tot de problemel tale te expui , de asta data despre "amicul " tau Ciprian M.
Sophia , tu dai vina nu pe cel care invidiaza ci pe cel invidiat ! Ma rog , iti respect gandirea , dar nu sunt deacord cu ce scri. Te rog din tot sufletul sa ma ierti , dar stiu durerea ta din trecut , si poate si de acum , si inteleg modul tau de gandire , raportat la suferinta ta pe deplin justificata .
glykys , mi-ai amintit de copilarie in postarea ta , si este cu adevarat o boala a copilariei , invidia asta , dar aici aspectul nu este asa de grav , si un rol important au cei sapte - noua ani de acasa , baza educatiei , a abc-ului in acest sens .
Ma bucur sa aud ca ai avut , sau mai ai prieteni adevarati , sau poate tu esti mult prea buna si smerita , neobservand realitatea mai putin placuta , si adaugi ca omul invidios este un om sarac din toate punctele de vedere , si asa este cu adevarat !
Din nou pentru Cornel Urs , spui ca o prietenie curata este fara invidie sicand exista invidie , este doar interes si dusmanie in ascuns ! Pai , societatea actuala pe asta isi cladeste relatile pe interese si dusmanie , si iti mai spun ca prietenia adevarata este o floare din ce in ce mai rara !
O zi buna sa aveti !