Textul Conferintei de la Iasi al domnului Dimitrios Telenghidis: “Credința ortodoxă și viața bisericească” in care se arata ca trebuie sa luptam impotriva ecumenismului.
Sfântul Chiril al Ierusalimului : « viața evlavioasă este susținută de dogma ortodoxă și de fapte bune, și nici dogmele fără fapte bune nu sunt primite de Dumnezeu, dar nici faptele care nu sunt însoțite de dogmele ortodoxe nu sunt primite de Dumnezeu. » Virtuțile morale, dupa Sfântul Ioan Gură de Aur, primesc viață din puterea dogmelor, așa cum membrele trupului primesc viață de la suflet, care sunt sfințite de dogmele ortodoxe, care sunt agenții lucrării sfințitoare. Dar și după Sfântul Maxim « omul se sfințește prin mărturisirea exactă a credinței ».
Ca urmare, adevărul în Biserică nu este teoretic, adică nu este primirea intelectuală prin ascultare și studiu a cunoașterii conținutului credinței, ci este, în principal, taina care se trăiește prin lucrarea Duhului Sfânt. Fără această participare, a lucrării, este imposibil ca omul să cunoască înțelepciunea lui Dumnezeu și să se împărtășească de Sfintele Taine ale credinței noastre. Credincioșii sunt conduși către plinătatea adevărului de Duhul Adevărului prin trăire. De aceea ei rămân neclintiți în aceasta, fără a le fi frică de amenințări, prigoană sau moarte. În această situație, poate fi vorba despre maturitatea duhovnicească, despre care vorbește Sfântul Vasile cel Mare, referindu-se la cei care se hrănesc cu hrana tare a dogmelor, « deoarece aceștia au terminat viața copilărească și nu au nevoie de lapte, ei pot să se hrănească cu dogmele tari care îl desăvârșesc pe omul duhovnicesc ».
Desăvârșirea duhovnicească, atunci când îl definește pe credinciosul ortodox, este întrepătrunsă cu conștiința ortodoxă și cu acrivia dogmatică.
După cum Ortodoxia trăită coexistă cu ortopraxia (dreapta făptuire), erezia nu poate fi deloc compatibilă cu evlavia, nu poate coexista cu ea. Este imposibil ca ereticul sa fie evlavios și plin de virtuți. « așa cum nu poate să iasă din zăpadă foc, tot așa, ba chiar cu atât mai mult nu poate ieși de la eretic smerenie », remarcă Sfantul Ioan Sinaitul, « îndreptarea este a credincioșilor și a evlavioșilor și, desigur, a acelora care au inima curată» exact din acest motiv ereticii se caracterizează ca neevlavioși (necredincioși) și erezia lor ca blasfemie.
Daca avem duhovnic ortodox si preot slujitor ortodox nu avem motiv sa parasim pe acestia din motiv ca un episcop din BOR ar predica erezia in public. Ar fi anti-Patristic. Dar si aceasta din iconomie, pana la o vreme, ca daca se continua pe linia ecumenista vom merge in iad cu duhovnic cu tot.
Bazandu-ne pe Canonul 15 al Sinodului I-II Constantinopol din anul 861:
“Cele randuite pentru preoti, episcopi si mitropoliti, se potrivesc cu mult mai vartos pentru patriarhi. Drept aceea, daca vreun preot, episcop sau mitropolit ar indrazni sa se departeze de impartasirea cu patriarhul sau, si nu ar pomeni numele lui, asa cum este hotarat si randuit, la Dumnezeiestile Taine, mai inainte ca acest patriarh sa fie condamnat definitiv de Sinod, face schizma. Sfantul Sinod a hotarat ca unul ca acesta(care nu ar pomeni pe patriarhul sau) sa fie strain de toata preotia, in caz ca se va afla ca nu il pomeneste. Aceasta sa randuit pentru cei care aduc invinuiri (patriarhului, de exemplu cei care il acuza neintemeiat-fara dovezi pe patriarh ca ar fi mason, eretic, etc) si se departeaza de intainstatatori, fac schizma si rup unitatea Bisericii. Pe de alta parte, pe cei care se despart de impartasirea cu intaistatatorul lor, pentru oarecare eres condamnat de Sfintele Sinode sau de Sfintii Parinti, (patriarhul sau episcopii sau preotii) aceia care predica eresul in public, cu capul descoperit il invata in Biserica, unii ca acestia nu numai ca nu sunt supusi certarii canonice, ingradindu-se pe sine de impartasirea cu numitul episcop, inainte de cercetarea Sinodului, ci si de cinstea cuvenita dreptmaritorilor se vor invrednici, ca nu au osandit episcopi, ci mincinosi episcopi si mincinosi invatatori. Si nu au rupt Unitatea Bisericii prin schizma, ci s-au silit a izbavi Biseirica de schizme si dezbinari.”
Daca este evident ecumenismul duhovnicului sau al preotului atunci putem sa il parasim , mergand la alt duhovnic.
Cei care acuza pe patriarh sau pe episcopi ca sunt “masoni, eretici, etc” dar fara dovezi clare si evidente, nu fac decat schizma in Biserica.
Asa ca sa stam bine si sa ne bucuram daca avem un duhovnic ortodox, iar daca nu avem sa cautam unul.
O gresala fundamentala este ca cineva sa se desparta de duhovnicul sau ortodox din motiv ca vreun episcop din BOR sau alt Sinod ar fi eretic. Aceasta ar fi impotriva principiului patristic.
O gresala fundamentala este ruperea de episcop si de preoti din motive inchipuite, fara discernamant ortodox, dintr-o ravna exagerata si prost inteleasa. Pentru ca fara a avea discernamant a ceea ce insemna erezie, incepe sa acuze de lucruri nedovedite, de aceea si a iscodi pe episcop sau pe preot este pacat. Doar daca episcopul sau preotul iti impune si predica pe fata erezia, atunci este intemeiat, altfel poti sa intri in schizma.
Sfantul Teodor Studitul ne arata ca nu se poat face rupturi oricand si oricum, pe galcevi omenesti si inchipuiri. Bine ar fi ca episcopii nostri sa fie marturisitori, dar daca nu sunt, cel putin sa nu predice ecumenismul in fapta si cuvant, sau mai rau, sa prigoneasca pe cei care marturisesc.
Dar daca ecumenistii continua sa sape la radacina Bisericii si duhovnicii ortodocsi nu i-au pozitie marturisitoare, ci raman in continuare in comuniune cu ereticii invederati, atunci vom fi nevoiti sa ii parasim si pe acestia. Pentru ca aceasta iconomie este pana la o vreme. Daca pseudo -ortodocsii ierarhi vor aproba unirea cu Roma eretica, fara ca Roma sa se faca Ortodoxa atunci va fi semn clar ca trebuie sa mergem la episcopii care vor ramane statornici inn ortodoxie si vor osandi pe fata sinodul eretic. Pana atunci “sa stam bine, sa stam cu frica”!
Sfantul Teodor Studitul ne spune ca trebuie sa fugim de episcopii eretici (ecumenisti) si Sfanta Impartasanie din mana lor sau a preotilor lor(chiar daca preotii lor ar gandi ortodox) sa nu luam, dar putem manca cu ei la masa. Preotul ce gandeste ortodox sa paraseasca pe episcopul eretic mergand la un episcop ortodox. Iar de la episcopul ortodox(care marturiseste ca ecumenismul e erezie) care pomeneste un mitropolit(patriarh) eretic din frica, putem sa ne impartasim din mana preotilor(ortodocsi) din eparhia lui.
Rugam Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane sa ia exemplu de la Biserica Ortodoxa a Georgiei: Biserica Ortodoxa a Georgiei nu accepta recunoasterea Sfintelor Taine inafara Bisericii Ortodoxe, nici erezia “Biserici surori”, nici “teoria ramificatiilor”. Respinge acordul de la Balamant si Chambesy.
In ce conditii intrerupem comuniunea cu episcopul ce invata erezia? Cine o poate face? Cum se aplica Canonul I-II Constantinopol?
Un site despre intreruperea comuniunii cu ecumenistii. Oare a venit ceasul sa intrerupem comuniunea cu episcopii ecumenisti care invata in public erezia?
Cum pot fi reprimiti masonii in Biserica Ortodoxa? Nu poti fi si in masonerie si in Biserica Ortodoxa in acelas timp! Biserica ne vrea in totalitate sa fim membrii ei iar masoneria este o suprastructura ce depaseste granitele religioase si culturale, fiind de sorginte oculta, secreta, ceea ce o face incompatibila cu statutul de crestin ortodox.
|