Citat:
În prealabil postat de AndruscaCIM
Acestea sunt cazuri particulare, si nu am spus ca bogatia nu poate fi un viciu, ceea ce nu inteleg este de ce e atat de condamnata in timp ce automat despre saracie nu se discuta, nu se cauta motivele reale si starea duhovniceasca a saracului...de ce se intampla acest lucru, si saracia este catalogata automat ca fiind ceva pozitiv in crestinism???
Am vazut cu ochii mei saraci inraiti, impietriti, care aveau o atitudine acuzatoare si plina de revolta incepand cu Dumnezeu si continuand si continuand...Evident ca am vazut si saraci care pierzand tot , ramaneau senini afirmand ca tot ceea ce au nevoie este sanatate si atat.
Saracii nu se pot lupta intreaga viata cu sentimentul de invidie, nu isi pot dori o groaza de lucruri pe care neavandu-le se intristeaza si intuneca sufletul...deci practic niste saraci care nu au nici o legatura cu virtutea sau jertfirea pentru Dumnezeu si semeni?
|
avea parintele Argatu o vorba: saracia este buna numai pt cei care duc crucea saraciei cu demnitate, si nu o folosesc ca scuza pt a fura, injura, bea etc.