Despre pacea launtrica
“Mintea noastra trebuie sa fie mereu cu luare aminte la ce se petrece in inima noastra si sa vada daca in ea este pace sau nu. Daca nu este, atunci cerceteaza in ce anume ai pacatuit.
Ca sa ai pace in suflet trebuie sa fi cumpatat si infranat, caci pacea se pierde si din pricina trupului. Nu trebuie sa fii curios si iscoditor, nu trebuie sa ctesti in ziare, nici carti lumesti, care pustiesc sufletul si-l arunca in intristare si tulburare. Nu judeca pe ceilalti, pentru ca adesea se intampla ca fara sa cunoastem pe om il vorbim de rau, in vreme ce prin mintea lui, el e asemenea unui inger. Nu te sili sa cunosti treburile celuilalt, ci numai pe cele ale tale, nu te ocupa decat ce ti s-a incredintat de mai marii tai (Parinti duhovnicesti) Si atunci, pentru ascultarea ta, Domnul te va ajuta cu harul Lui si vei vedea in sufletul tau, roadele ascultarii : pacea si rugaciunea neincetata.
In viata de chinovie, pacea lui Dumnezeu se pierde inainte de toate pentru ca nu am invatat sa-l iubim pe fratele nostru potrivit poruncii Domnului (I Ioan 4.21) Daca fratele tau te supara si in acea clipa primesti un gand de manie impotriva lui sau daca il judeci sau il urasti, vei simti ca harul te-a parasit si ca pacea a disparut. Ca sa ai pace in suflet trebuie sa te obisnuiesti sa iubesti pe Cel ce te-a suparat si sa te rogi de indata pentru el. Sufletul nu poate avea pace daca nu cere din toate puterile lui Domnului darul de a iubi pe toti oamenii. " - Sfantul Siluan Athonitul
|