O, Răstignitorul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuitări, câte batjocori și necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceia cum pot să fug de Cruce, vazând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să-mi pară grele chinurile vazând pe stăpânul meu că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste? Rușine-mi este, cu adevărat, de mă voi întrista de relele ce-mi pricinuesc oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc diavolii, trupul și gândul meu cel rău, sau pentru sărăcia și bolile ce-mi vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele mele, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să mă apropii mai mult de El, pentru ca să-l slăvesc și să mă pedepsesc în această viață pentru binele meu, pentru ca să mă odihnesc cu mai multă mărire întru împărăția Lui cea veșnică. Și devreme ce este așa, înmulțește-mi Doamne, ostenlile, ispitele și durerile, dar să-mi înmulțești împreună și să-mi prisosești și răbdarea și puterea , ca să pot răbda toate câte mi s-ar întâmpla.