În prealabil postat de Mihailc

Nicăieri, în istoria creştinismului, n-ai să găseşti argumente care să-ţi susţină opinia de mai sus. Poate pe la gnostici în primul mileniu şi exclusiv la catolici în al doilea.
Empireul este un topos metafizic al imaginarului religios greco-roman, n-are nicio treabă cu creştinismul autentic. Poate cel mult un motiv literar, precum la Dante, sau o marotă în cosmologia scolastică excesiv preocupată să-i găsească lui Dumnezeu un domiciliu în univers pentru ameliora speculativ puseele de horror vacuum ale raţiunii.

Oare cum se face că ideologia imperialismului papocentric debutează în istorie odată cu confiscarea Bisericii romane de către franci? Şi că, anterior, timp de şapte secole, episcopul Romei s-a supus sobornicităţii universale a Bisericii, fiind uneori chiar apărătorul acesteia în reprizele de apostazie ale Bizanţului?

Nu-mi dau seama ce noţiune de ierarhie a definit Dumnezeu la "începutul începuturilor". Poate că nu caut unde trebuie, adică în istoria Bisericii şi ar trebui să arunc un ochi prin mitologiile sincretice ale gnosticilor?!