Citat:
În prealabil postat de sophia
1. Multumesc "Mosh-Neagu" - mesaje frumoase si sensibile
2. Laura19 - exista multe puteri la monahi. Poate nu stiu eu sa le numesc corect.
De ex. citeam ca parintele Boca si altii, aveau o putere de a vedea niste lucruri in om, de cum aparea in fata lui, chiar spunea(u) oamenilor ce au de facut si ce li se va intampla in viitor, cu o mare precizie.
Voi cum numiti asta?
Asta cu destinul omului este discutabil. Eu sunt convinsa ca Dumnezeu iti da un drum in viata si tu pe urma ti-l mai aranjezi cum vrei. Dar ceva vine de la El, este o voie a Sa. Chiar daca multi nu vor sa accepte asta.
Ba pot sa fie si manastiri care sa ajute oamenii si fara yoga si alte chestii orientale. Pur si simplu sa poti discuta cu monahi, sa te poti retrage din lume sa te rogi si sa ai liniste.
O fi chiar asa de rau si imposibil?
Chiar si acele ascultari pot face bine, mai ales tinerilor cu diverse probleme si rebelari.
Literatura ortodoxa? Cine a spus ca nu e buna? Am spus doar ca lipsesc niste lucruri, dar or fi si nu stiu eu (adica biografii de monahi, experiente din manastire).
Si n-a vorbit nimeni aici de magie, ci de haruri date de Dumnezeu.
3. Ioanna si Zaharia - mesajele lui Zaharia sunt o gramada de grau amestecat cu multa neghina si sau alte impuritati. Este greu de selectat. Eu am inteles ca el judeca si critica oamenii in general ca nu se duc la biserica si ca nu au credinta. Pentru Zaharia cam nimeni nu are destula credinta.
Tare bine ar fi fie sa avem mai multi preoti si teologi (poate profesii noi care sa se ocupe numai de duhovnicie, cateheza si intrebarile oamenilor, munca cu oameni, caci preotii nu au destul timp), sau mergem pe la manastiri macar in concedii, sau sabbatical (an liber de la serviciu) in care sa ne mai linistim si sa mai invatam de la monahi, sa ne mai rugam, sa ne mai retragem din lume.
Pe forumuri vad ca nu ne putem intelege.
|
Fragment din povestea lui Stavros despre marfurile din tirg si viata omului :
"Eu bat tirgul si iarmarocul nu ca sa-mi vind ale mele mai mult. Ca si asa este plina tara de neghina si impuritati incit adaugindu-le si pe ale mele ne-am putea stinge cu totii .
Caut insa si eu sa cumpar griu, griul bun , griul curat, griul bun de samanat , de la altii despre care se spune ca il au precum aurul in topitoare .
Aud un nume , ca are acestea, si ma duc si il caut , dar gasesc usa inchisa si aflu ca nu mai este .
Imi spun insa altii ca din griul dat de acela se mai gaseste la cutare si cutare in hambare . Si plec catre intr-acolo .
Uneori gasesc si ma indestulez si fiindu-mi bine asa spun si altora si ii indemn.
Alteori nici aici nu mai gasesc si gindul supararii ma cuprinde caci nu am auzit pina acum sa poata trai cineva altfel decit cu griul de aur, curat .
Insa , in timpul din urma am vazut ca pe linga cei care vindeau griul acesta au mai aparut si dintre cei care il vind cu neghina si impuritati .
Nedumerit am intrebat ; mi s-a raspuns : cei care vind griul de aur sunt lucratorii, nevoindu-se pt. tine ca sa traiesti .
Cei care il vind amestecat sunt negustorii, si ei vor sa te invete pe tine sa il alegi .
Cind dai peste primii te bucuri mult si imediat te folosesti .
Cind ii intilnesti pe cei din urma, desi esti necajit, mai intii te nevoiesti si abia apoi te folosesti .
Insa poti fi bucuros ca pe oricine vei intilni vei gasi hrana ta !
Caut-o ! "
O povestioara gasita pe o coperta de carte ... si luata de acolo !