"Tocmai ca nu mi se pare corect sau potrivit sa facem astfel de comparatii nici macar intre generatii."
Hm..eu am incercat sa observ diferente, n-am ajuns la concluzia ca ei se vor mantui si noi nu, ca ei au fost mai buni si ei nu, totul depinde si de vremuri,ispite si Dumnezeu intelege si vede greutatile cu care ne confruntam.
Iar daca judecam, si prin asta incercam sa ne clarificam noua cine e bune si cine e rau, si gresim, nu inseamna ca suntem Dumnezeu si avem puterea de a trimite pe cineva in iad sau in rai. E o simpla iluzie, greseala vine poate din faptul ca pe unii ii putem descuraja sau sa ii facem sa se simta degeaba condamnati.Dar nici nu ii putem privi pe toti la fel, altfel maine as fi de acord cu toate marsurile pt gay etc. Si sf Pavel spune clar: "Nu va inselati, nici desfranatii (...) nu vor iintra in imparatie cerurilor".
Doua remarci mai importante vreau sa fac in legatura cu mesajul.
1.Nu e bine sa te superi cand esti jignit,poate doar atunci cand ti se face o nedreptate concreta si suferi ca nu s-a respectat adevarul, dar si atunci Dumnezeu vede. Am citit de sfintii parinti ca din mandrie si slava desarta tinem minte ca cineva ne-a spus un cuvant rau, in loc sa-i multumim ca prin el ne vedem greselile.Totusi daca cine te numeste de exemplu "femeie usoara" si nu numai ca face asta dar ii convinge pe ceilalti ca faptele tale sunt asa, atunci nu mai e doar jignire e nedreptate. Si daca numindu-te asa, te convinge si pe tine ca esti desi nu esti, si devii...atunci e sminteala. Si asta se plateste grav inaintea lui Dumnezeu.
Oricum, pentru un cuvant rau nu ai de ce sa te superi daca esti convins ca nu e adevarat.
Bine, nu stiu daca o sa se inteleaga ce am vrut sa spun...normal e pacat sa jignesti, spune Mantuitorul ca cine spune "prostule" sau "nebunule" e vrednic de gheena.
Dar nu e asta cazul aici...Nici nu cred ca Mosh_Neagu a spus ca toti ne uitam la telenovele...si chiar daca ar fi spus, nu vad unde e problema?
In ce are categoric dreptate, desi pare fals, e ca toti suntem in aceeasi oala. Pentru ca toti mostenim pacatul stramosesc, si toti, chiar de am trai o zi nu suntem fara de pacat.
Evident, fiecare e judecat individual.
2. Daca problema in presupusa generalizare ca toti ne uitam la telenvoele tolaniti si fumand exista, atunci e vorba de o nesiguranta proprie;
Nu stiu cu ce va poate afecta afirmatia...
Mai spune Dumnezeu...nu va razbunati singuri, ca judecata/razbunarea este a lui Dumnezeu.
Ar trebui sa aveti incredere in dvs ca daca constiinta va spune ca nu faceti un lucru pe care il deazprobati (de ex fumatul) atunci e ok.
----
Cred ca e frumos ca Mosh_Neagu a facut generalizarea pentru ca a sugerat ca suntem uniti intr-o problema..Nu a zis, unii sunt pacatosi notorii si se uita la etelenovele...iar noi suntem niste sfinti care nu facem asa ceva.
Aici intervine mandria de care ziceam si nevoia de a spune.."eu nu ma uit!"...pai poate nu te uiti dar ai alte pacate de care nu stii...Spune sf.Pavel.."cine arde in iad si eu sa nu ard?" ..
------------
Si alta problema pe care ati punctat-o fff bine...e cea cu instructiunile care in cazul credintei nu exista.
Exact asta i-am spus si eu profei de filosofie in cls 12 cand m-a ascultat intr-o zi.Ca pentru citit exista alfabetul..la matematica, istorie etc exista manuale..Dar pentru viata si pentru a fi bun nu exista nicio carte care sa te invete ce decizii sa iei, reteta pentru a ajunge la Dumnezeu etc.
Totusi dupa atatia ani de atunci cred ca nu suntem chiar lasati de izbeliste.Dupa cls 12 am avut timp sa cercetez ce exista scris despre Dumnezeu (eu nici nu stiam ce sunt sfintii cu adevarat, credeam ca sunt doar niste oameni care au facut fapte bune, n-au avut pacate si s-au rugat, n-am stiut ca il pot intalnit pe Dumnezeu din viata asta) si am descoperit scrierile sfintilor parinti in care sunt o gramada de instructiuni pentru cele mai variate cazuri.
Iar preotii intr-adevar n-au timp pt ca n-au chef, nu stiu sau unii chiar lucreaza si in alte locuri decat la biserica (in domeniul juridic, in presa etc). Dar eu personal am vorbit si cate o ora cu un preot, de mai multe ori..si stiu biserici din Bucuresti unde spovedaniile tin si dupa 12 noaptea tocmai pentru a avea timp sa se ocupe de credinciosi.
Deci daca vreti sa cautati, veti gasi un astfel de preot.
"Si stam cu frica in suflet: vai, o fi pacat ce fac. Ni se insufla permanent ca totul este pacat pe lumea asta.
Si ne straduim sa facem cat mai bine. Si stam cu frica.
Fiindca este multa frica in credinta, frica aceea de necunoscut, de a nu face pacatul in mod voit, de a nu stii cum e mai bine sa faci si etc.
Si este presiune, sunt cerinte. Cine nu are de la natura niste capacitati simte frica si presiune si obligatie. Altii simt numai placere si usor.
O fi asa. "
:)) Cine simte numai placere si usor sigur nu e pe drumul cel bun. Chiar si maica domnului, cea pururea fericita cum se spune, cred ca a avut inima stransa de durere cand l-a vazut pe Iisus pe cruce si nu i-a fost usor sa vada cum chiar Dumnezeu e scuipat si batut in cuie .
Sa nu mai zic de Iisus, care Dumnezeu fiind a fost cum spune Isaia "om al durerilor si care cunoaste suferinta"...
Imi spunea parintele duhovnic din copilarie ca frica este de la diavol. Frica si grijile sunt de la diavol.
Alt sfant parinte spunea ca "daca voia lui Dumnezeu este sa ma duc in iad, atunci in iad sa ma duc".
Nu aveti de ce sa va faceti griji, Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut. Cred ca singura situatie grava, pe care am trait-o si eu , am lasat-o in trecut si totusi nu deznadajduiesc...este aceea in care pe deplin liber fiind, ai in fata pacatul , stii ca e pacat, si il alegi din placere.
In rest, cred ca sunteti pe un drum bun, pt ca "frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii". Si nu, normal ca un totul este pacat...dupa parerea mea nici macar uitatul la telenovele tolanit intr-un pat, desi nu e nici semn de sfintenie.
|