102.- Părinte, ce să fac şi eu pentru căsătorie ?
-Mergi pe jos prin oraş şi du-te matale să-ţi cumperi pantofi şi s-o găsi vreun băiat să caute tot pantofi, vă întâlniţi şi faceţi cunoştinţă.
S-a dus fata, după ce a primit binecuvântare să-şi caute pantofi. I-a cumpărat şi mergând pe stradă se uita la pantofi şi a dat peste un bărbat din greşeală. Acela şi-a cerut iertare, a privit-o şi a plăcut-o. Au făcut cunoştinţă şi au mers pe jos împreună discutând. Fata şi-a dat seama c-o place şi că e singur şi i-a povestit despre părintele. Băiatul a vrut să vină împreună cu ea la părintele, au venit şi au primit binecuvântarea pentru căsătorie. Aţi văzut cum lucrează Dumnezeu cu omul ?

106.- Ne povestea părintele:
-A venit la mine o fată când eram la Boroaia ca s-o ajut să se mărite cu Gheorghe, un băiat pe care pusese ea ochii. Eu i-am spus că nu e bun Gheorghe, că o s-o bată când va fi nevasta lui, dar ea îmi zice:
-Poate să mă bată oricât, părinte, eu tot pe el îl vreau.
Am pus rugăciune înaintea lui Dumnezeu pentru căsătoria ei cu acela şi s-au căsătorit. După câteva luni a venit ea la mine ca să mă rog să se despartă de acela, că nu mai poate.
-Dar ce ţi-a făcut?
-Mă bate părinte, mă bate rău de tot de mai multe ori pe zi. Mă bate, mă lasă, iar mă bate şi nu mai pot, vreau să divorţez.
-Divorţul nu e de la Dumnezeu, rugăciune de despărţire, eu nu fac. Ţi-am spus că o să te bată şi nu m-ai ascultat, asta ţi-e crucea, tu ai vrut, acum roagă-te să se înbuneze. Aşa am sfătuit-o, dar ea a făcut cum a vrut ea, n-a venit să-mi mai spună nimic. Sunt femei care vor să se roage pentru soţii lor, altele nu vor.

96.- Părintele avea credinţa tare, dragostea şi rugăciunile dânsului erau bine primite înaintea lui Dumnezeu. Foarte rar se întâmpla ca cei care veneau şi cereau sfaturi duhovniceşti să nu-şi rezolve necazul lui. Când se întâmpla ca cineva să vină să spună că n-a reuşit, se mâhnea foarte tare.A venit la dânsul o doamnă cam de 53 de ani care era singură, necăsătorită, îi murise şi mama şi-l întreabă pe părintele:
-Părinte, am un apartament cu 3 camere şi vreau să-l schimb dar mi-e frică să nu mă păcălească cumpărătorul.
-N-ai bărbat, asta e treaba bărbatului, el e cu treburile?
-Nu părinte, sunt singură, ştiţi că am venit la rugăciunile dumneavoastră şi tot nu m-am căsătorit.
-Nu se poate aşa ceva, n-ai făcut matale ce te-am învăţat!
-Am făcut părinte, dar tot nu m-am căsătorit.
-Nu-i adevărat, ai fost mândră, ai căutat bărbat frumos şi deştept să te făleşti cu el ! Vezi că nu asta îţi trebuie, ci sprijin în viaţă, soţ pentru matale şi nu pentru lume.
-Ce să fac părinte, că sunt tare singură, mama a murit şi n-am pe nimeni…!
-Ce pot să-ţi fac eu matale, asta e calea pe care ai ales-o singură, acum eu nu am ce să mai fac, la vârsta asta ce bărbat te mai ia, faci cum te-o duce capul pe matale, fata se mărită de tânără...!
A rămas părintele foarte tulburat şi îi părea rău, că nu l-a ascultat ceea ce a învăţat-o şi a rămas singură şi mai ales că a trebuit s-o certe. Şi după ce a plecat, o bucată de vreme tot la ea se gândea că nu are ce să mai facă şi spunea:” Dumnezeu s-o lumineze în viaţa ei de acum înainte...!”

105.- O tânără de vreo 40 de ani a venit pentru prima dată la părintele. A salutat. S-a aşezat în genunchi şi a întrebat:
-Părinte, aş vrea să vă rog ceva, spuneţi-mi, eu dacă nu sunt căsătorită pot să am un copil?
-Te căsătoreşti şi apoi ai şi un copil pentru că orice copil trebuie să aibă un tată.
-Fără căsătorie nu se poate? Am o vârstă înaintată şi cine mă mai ia?
-S-o găsi un bărbat şi pentru matale, dar până acum ce ai făcut, de ce nu te-ai căsătorit? E o vârstă când fetele se căsătoresc tinere între 18 şi 24 de ani, dacă trece perioada aceea, greu se mai hotărăsc, le găseşte câte un motiv la fiecare băiat şi rămân singure. Nu ştii matale că e o vorbă că dragostea e oarbă: cât eşti tânăr te îndrăgosteşti şi nu te mai gândeşti c-o fi bine sau rău, te grăbeşti să nu-l pierzi.
-Părinte, după ce am terminat liceul am reuşit la facultate şi nu m-am mai gândit la căsătorie. Acum sunt profesoară.
-E bine şi profesoară, dar căsătoria e mai importantă. Fiecare femeie are o datorie să dea naştere la prunci, deci să fie la casa ei cu bărbat şi dacă acela vrea să aibă studii le face după căsătorie.
-Părinte, am o soră căsătorită cu un preot şi o duce foarte rău cu el, m-am speriat să nu păţesc la fel.
-Nu trebuia să te temi, că nu toate căsniciile sunt la fel, chiar dacă sora e nefericită, matale puteai s-o duci bine.
-Părinte, acum sunt propusă pentru post de directoare, binecuvântaţi-mă să reuşesc.
-Lasă funcţiile şi roagă-te matale pentru căsătorie, spuneai că vrei copii, încă mai poţi avea copii. Te căsătoreşti şi dacă soţul matale o să vrea sa fii directoare poţi atunci, dar căsătoria e graba.
-Binecuvântaţi-mă pentru căsătorie grabnică.
-Stai să-ţi fac o rugăciune pentru căsătorie şi apoi a binecuvântat-o.

(sunt sfaturi particulare, nu generale)