Eseu - O definitie a singuratatii – Lidia Iliesi
Singuratatea este locul si starea in care nu poti fi decat tu si Dumnezeu.
Pierdut in fata calculatorului,
fara prieteni,
privind ore intregi pe fereastra;
parasit de fiinta iubita
sau departe de copilul drag;
sau poate chiar singur in pat,
stand totusi alaturi de partenerul
de care te desparte un zid nevazut...
in mijlocul flacarilor,
eliminat din societatea umana,
fiindca n-ai jucat dupa muzica ingamfarii si idolatriei,
la fel ca cei trei tineri in cuptorul de foc;
singur ca Daniel, inconjurat de lei,
aruncat din invidia semenilor;
la gura pesterii, ca Ilie,
incoltit de razbunarea unei femei
si de deznadejde;
singur in Biserica,
fiindca nimeni nu te baga in seama
sau in parc unde nimeni nu te stie
si nici nu e interesat
sa stie ceva despre tine;
pe pat, in suferinta,
singur,
fiindca oricati ar fi in jurul tau
si te-ar iubi,
nu-ti pot lua durerea...
Insa Cel care ne-a dat viata nu ne paraseste niciodata. El ne spune: „Nicidecum n-am sa te las, cu nici un chip nu te voi parasi!” (Ep.Sf.Ap.Pavel catre Evrei, cap.13, vers.5)
Si aceste promisiuni au ramas valabile si le simtim implinindu-se in viata noastra.
|