Citat:
Īn prealabil postat de leonte
In ceea ce priveste "planurile" tale de a te apropia de Iisus, e suficient sa te lupti cu mandria si vei afla ceea ce cauti. Hristos este Cel care ne gaseste pe noi, oile cele ratacite, nu noi Il gasim pe El. Sunt convins ca dupa o vreme petrecuta in "intuneric", atunci cand vei primi in dar "Lumina" vei sti sa te bucuri cu smerenie.
|
Nu sunt de acord. Cand i-a ales pe apostoli, Iuda a fost unul dintre ei. A fost asta suficient? Nu l-a cautat Iisus si ales si pe el? Atunci de ce a cazut Iuda? Nu cumva din vina lui?
Sau in pilda fiului risipitor, a plecat tatal in cautarea fiului? Sau l-a trimis pe fratele lui sau pe vreuna dintre slugi sa-l caute? Nu. Dar atunci cand fiul risipitor s-a intors..l-a primit.Si asta e de ajuns. Sa stim ca Dumnezeu ne primeste (mai devreme, mai tarziu, mai usor, mai greu) inapoi.
Cred ca si eu ma regasesc perfect in ce spune parintele Staniloae. Si eu l-am cautat in tot felul de locuri pe Iisus, am citit carti ,am citit psalmi care mi se potriveau sau nu, am fost la biserica...dar cred ca legatura cea mai personala (si toti preotii la care am fost ..m-au intrebat in final : Te rogi?) se obtine prin rugaciune.Constant, staruitor.
Eu cred ca in cls 12 mi s-a aratat Iisus. Deci El m-a cautat. A fost de ajuns pt ca azi sa am o legatura mai speciala cu el? Nu. Deci noi trebuie sa ne straduim sa il cautam.
E drept ca uneori, acolo unde e nevoie, chiar Dumnezeu planteaza imboldul de a-l cauta."Doamne, de nu m-ai fi gasit, nu te-as fi cautat". Dar cu imbold sau fara, fara efortul nostru nu vom ajunge Niciodata la Dumnezeu.