[cezar_ioan]

Noi ne petrecem!... Timp si simtaminte!...
Si trup si ganduri, ne petrecem iara.
Suntem si plans de prunc, suntem morminte
Si-un ceas inalt noi suntem. Nor de vara!...

In bruma serilor tarzii
Cand amintirile rup gardul, nostalgii,
Sarim cu ochii mintii peste ceasuri.
Plecam urechea. Reinnoite glasuri...

Potop de vremi ce-au fost
Si ce-or sa vina,
Asa ma trec: tot prost
Si tot albina...

Ce strang in zborul frant, mereu?
Ce port? Usor adeseori si cand prea greu...
Pamant si cer?
Uitare si mister?

Ori, poate, Doamne: moartea Ta in dar.
Iisuse! Azi nu e-n zadar!
Smulg carnii fostul sange si visarea,
Port inimii si muntele si marea!

Iti sunt carbune, apa-Ti sunt
si foc!
Iti sunt in toate.
Numai TU, Fii loc

Al sufletului meu neincaput!
Ca nu-si gaseste plinul in prezent...
Intoarce-ma, Tu, Doamne, din trecut
Si din visare, fa-ma: Inocent!

Te rog, Te rog si iarasi eu Te rog!
Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa Mare Mila Ta!