Citat:
Īn prealabil postat de lore86
mai e un aspect. In perioada Mantuitorului cartile erau un lucru extrem de rar.Aunci evreii faceau un exercitiu de memorie mai rar: invatau carti intregi din Tora, pe care le reproduceau cu exactitate in diferite contexte(acest lucru se vede la medici, deprinsi sa invete mult: au o memorie fantastica, putand sa iti spuna chiar si ce tratment ti-a dat atunci cand copilul a a avut o anumita boala, precum si particluaritati din viata copilului povestite lui acum cativa ani). Avand acest exercitiu cultivat, e lesne de inteles de ce sunt reproduse cuvintele atat de fidel. Apoi mai e un aspect; cand un cuvant iti cade drag, iti intra la inima si nu il uiti usor deloc.
|
Da..dar doar de dragul contradictiei :D...evreii invatau din carti pe care le aveau in fata ochilor la discretie sau ma rog, daca nu le aveau acasa, atunci probabil se repeta citirea textului oricum...medicii la fel, plus ca un medic tine minte tratamentul..pt ca e generalizat..pt o boala..se da ceva anume, eventual cu diferente care se inscriu tot in niste limite( subramuri ale aceleiasi ramuri)...particularitatile seamana intre ele...si nu sunt extrem de multe..
Ma gandesc la predica de pe munte care a avut loc o singura data...si totusi sunt insiruite toate cele spuse atunci, dupa mine destul de multe, sa le tii minte dupa ce le auzi o singura data, indiferent cat de atasat ai fi de ele... eu cand citesc o poezie care imi place,sau ceva care imi place, retin mult din prima...dar n-as zice chiar tot daca e vorba de un text mai lung...si oricum, sigur, daca nu o repet, o uit la fel de repede..
Oricum, daca apostolii au reusit sa retina (si sa nu uite! pana cand au inceput sa scrie evangheliile ) ce au auzit atunci.... inseamna ca erau fff deosebiti, de asta zic ca trebuie sa fi avut vreun ajutor..probabil pe Duhul Sfant.