Citat:
În prealabil postat de Camy93
...
stiu ca am ranit-o, dar se inseala asa de tare... nu stie ca o iubesc, prefera sa ma alunge, chiar daca am gresit si am nevoie de ea...
|
7. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa (MC 10:7)
Prin urmare, eu cred că ea are nevoie de tine, nu tu de ea; tu vei avea nevoie de Alexandru și el de tine deoarece el(care nu mai are pe nimeni) și-a schimbat viața ca să fie alături de tine.
Încep să observ că părinții tăi nu au(exact cum spui tu) o strânsă legătură cu credința lor, din faptul că mama ta te ocărește non-stop nefiind în stare să te ierte pentru că nici ea nu a apelat la Hristos pentru iertare prin spovadă la preot; de aceea ea crede că, așa cum ea se supune bărbatului ei, și tu trebuia să te supui ei și ”educației” pe care ți-a dat-o. Deci, în situația actuală nu mai are cum să te ierte pentru că nu înțelege iertarea.
Din acest aspect eu deduc că și tu ai primit o ”educație” asemănătoare și că tu ești foarte afectată de ”părerea” mamei tale, mai puțin de păcatul tău; de aici rezultă că tu nu-l iubești pe Alexandru, ci doar ai fost atrasă de el și ești în stare să-l lași numai ca să te împaci cu mama ta. Se pare că tu nu vei fi pregătită să-ți lași părinții pentru a deveni soția lui Alexandru pentru că n-ai fost crescută în iubirea lui Hristos. Oare crezi că dacă ai făcut baie te-ai curățit?
Astea mă fac să cred că tu ai intrat pe acest forum doar de supărarea mamei și iertarea ei, nu din mustrări de conștiință pentru păcatul făcut și pentru iertarea lui Dumnezeu.
Pe tine nu te interesează că ai păcătuit, ci că mama ta e supărată pe tine.
Ce să mai vorbesc de Alexandru? El nici nu mai contează pentru că oricum l-ai distrus.
Sincer, mă îngrozesc.
Cine știe(?), poate că toată această poveste a lăsat-o Dumnezeu ca să te boteze în Hristos(pa Care nu-L cunoști încă), că fără El nu văd...
Am totuși speranțe în semnul icoanei Sfintei Fecioare.