Citat:
În prealabil postat de Mihailc
Nu pot să nu remarc totuși că, după cu i-ai răspuns lui Ovidiu, apelul la toleranță din primele postări începe să-și piardă din credibilitate.
|
Era fals oricum.
O melodie care o stim deja.
Ce n-a inteles doamna/domnisoara sau mai stiu eu cum doreste sa fie adresata, este ca iubirea de eretici nu inseamna lasarea garzii jos cand e vorba de relatiile lor cu turma care din pacate de cele mai multe ori nu sunt de pe postura de oi potentiale ci ce lupi rapitori.
Cu alte cuvinte, imi place lupul atunci cand este in padure - are rolul lui, de exemplu de a curata padurea de
mortaciuni si alte animale
bolnave, dar cand nu se multumeste doar cu ele si vine la mine in curte sa se infrupte, n-am cum sa-l iau in brate.
Revenind si la povestea cu fii lui Dumnezeu, ca sa detaliez, ca poate am fost prea subtil sau ma rog, poate unii in dragoste de eretici au trecut cam repede prin abc -ul catehizarii ortodoxe, stim poveste in care Dumnezeu avea doi fii. Unul ascultator si altul nu prea, care prefera sa-si traiasca fiosenia din cu totul alta perspectiva.
Ei bine, si acela era si a ramas fiu, cel putin ca statut legal si atat timp cat nu l-a prins moartea printre straini si mizerii, insa nu era asa cum trebuia sa fie un fiu.
E drept, era si el iubit, trebuie sa fie iubit, dar nu pentru mizeria in care se zbate si nu atat timp cat nici prin cap nu-i trece sa se intoarca acasa decat cel mult pentru o alta transa de bani.
Probabil e mai greu pentru unii sa inteleaga
mizeria in care se zbate un
sectar mai ales ca are el grija sa se bata tare si des cu caramida in piept ce om
evoluat moral este el, mai ales comparat cu ortodocsii din recensamant (ca pe aia din Biserica oricum nu are habar de ei si nici nu vrea sa-i cunoasca).
Insa spiritual vorbind, mai ales haric, ea exista, ca daca n-ar exista, ar fi in Biserica si nu pe coclauri.
Sa tragem nadejdeca totusi sfarsitul nu-i va prinde astfel - in acest sens da, trebuie sa existe dragoste.
Sa speram ca am lamurit si aceasta chestiune.