In unele clase sunt si elevi musulmani, sunt si unii care au refuzat optionalul orei de religie fiind din parinti atei. Insa, lucru surprinzator, cand se intampla sa fac trimitere la un pasaj din Scriptura, am sesizat ca tocmai acesti copii sunt mai atenti decat ceilalti, plictisiti se pare de orele de religie (care, de fapt, e mai mult istoria religiei pentru aceasta varsta a liceului).
Fiind ei atenti si chiar participind cu scurte interventii (deloc rautacioase) la discutii, am dedus ca de fapt ei au nevoie sa se vorbeasca despre Dumnezeu, fie si cu noi cei de alta credinta decat ei sau parintii lor. Si am mai dedus ca parintii lor, iar nu Biserica, sunt cei care ii constring, ii indoctrineaza, ii tin legati in funiile groase ale ignorantei. Copiii au sufletul deschis, insa noi adultii ii lezam prin constrangeri uneori cu totul nepotrivite.
|