Citat:
Īn prealabil postat de dobrin7m
In viata de familie, in casatorie, avem libertatea de a alege cum dorim sa traim. Putem trai in lume si sa fim afara din lume. Sigur este destul de greu tinand cont ca suntem doi, doi insa trup si suflet amandoi. E nevoie sa racordam pasii amandorura sa mearga cu aceeasi cadenta.
Uneori apare derapaj, atunci cel care o ia inainte trebuie sa astepte cu rabdare sa ajunga din urma si celalalt. in aceasta consta de fapt greutatea vietii de familie ca traire crestina. Rabdarea sa ne asteptam unul pe celalalt. Insa bineinteles ca necesita si un bun inceput. Daca unul nu vrea de fel, atunci nu este bun inceput si greutatea e mare de tot pentru celalalt. Mila lui Dumnezeu va fi atunci, si rugaciune multa ca si celalalt sa vrea sa puna inceput bun. Toate de la Dumnezeu si cu Dumnezeu.
|
Doar ca niciodata doi nu vor iubi la fel de mult. Iar cand tu esti mereu cel care da mai mult la un moment dat cand ceri acelasi lucru se termina totul. Eu intotdeauna daca m-am comportat mai putin frumos cu un om, am intalnit dupa ce cineva care s-a comportat exact ca mine. Dar cand am fost foarte iubitoare nu s-a intamplat la fel... Cat despre casatorie, la mine e ceva de suflet, nu o fac pentru ca trebuie. Probabil nu ma voi casatorii niciodata. Stiu ca sunt foarte pacatoasa dar daca totusi as ajunge la 50-60 ani singura as merge cred la o manastire desi... nu se stie.