Pe marii luceferi cei purtători de lumină, turnurile Bisericii cele neclintite, într-un glas să-i lăudăm noi, cei ce ne îndulcim laolaltă de bunătățile, de cuvintele și de darul lor. Pe înțeleptul Gură de Aur și pe marele Vasile, împreună cu Grigorie, strălucitul teolog; către care să și glăsuim, strigând din inimă: preamarilor trei ierarhi, rugați-vă lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greșeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea voastră.
Astăzi sufletele pământenilor se înalță de la cele pământești; astăzi cele cerești se fac toate întru pomenirea sfinților; că porțile cerești se deschid și cele ce sunt ale Stăpânului ni se fac cunoscute. Cuvintele fapte se propovăduiesc și limbile minunile le cântă; iar noi către Mântuitorul strigăm: slavă Ție, Hristoase Dumnezeule, că, prin aceștia credincioșilor pace s-a făcut.
Trâmbița cea mare a Bisericii, făclia care luminează toată lumea, propovăduitorul a cărui vestire cuprinde toate marginile, Vasile cel cu nume mare, adună pe credincioși la prăznuirea aceasta.
Stâlp de foc povățuitor poporului credincios și arzând pe vrăjmașii credinței, mântuind neamurile cele ce-l urmau cu tărie, marele Vasile așa s-a arătat; deci să îndrăznească și să biruiască Biserica lui Hristos, îmbogățită fiind cu un apărător ca acesta.
Cel strălucitor prin viață și prin fapte, cel strălucit prin cuvânt și prin dogme, care, ca un alt soare, strălucește mai mult decât toate stelele, mult lăudatul teolog, astăzi este fericit de toți.
Desfătarea limbii și dulceață la tot auzul a ajuns cuvântul tău, Grigorie; mana vieții, roua dulceții, mierea din piatră, îngerilor cerească pâine; care îndeamnă a se sătura de nesățioasa ei dulceață și care umple de desfătare pe cei ce se împărtășesc cu ea.
Iată lumina lumii luminează lumea; iată sarea pământului îndulcește pământul; iată pomul vieții aduce roade de nemurire, sfântul Ioan Gură de Aur; cei ce nu voiți să muriți, veniți să vă desfătați.
Râul darurilor Duhului s-a umplut până la revărsare, și fața cea frumoasă a pământului se udă ca dintr-un izvor de desfătare, din gura cea de aur; veselind și îngrășând toată cetatea lui Hristos, cu săltările dumnezeieștilor valuri.
Să trâmbițăm cu trâmbiță de cântări; să ne bucurăm de praznic și să salutăm bucurându-ne, cu toată obștea, la prăznuirea dascălilor noștri. Conducătorii pământești să alerge împreună și pe ierarhi să-i laude cu cântări, ca pe cei ce au izvorât trei râuri preamari de dogme ale Duhului, de unde frumoase și pururea vii. Pe păstorii și învățătorii, pe cei trei îndrumători întru cele sfinte ai Sfintei Treimi, adunându-ne să-i lăudăm: filosofii, pe cei înțelepți; preoții, pe păstorii; păcătoșii, pe ocârmuitorii; săracii, pe îmbogățitorii; cei din necazuri, pe mângâietorii; călătorii, pe însoțitorii în călătorie; cei ce sunt pe mare, pe ocârmuitorii. Și toți cei pretutindenea întâmpinăm cu căldură pe dumnezeieștii ierarhi, lăudându-i, așa să grăim: preasfințiți învățători, sârguiți de scoateți pe credincioși din smintelile lumii și ne scăpați pe noi din chinurile cele de veci.
Nu este un al doilea între aceștia trei; că fiecare își poartă veșnicia lui, nimeni întâiul părând, și pe cei deopotrivă cu cinstirea înfrângând; ci mai vârtos își împart unul altuia biruința, cu mare bucurie. Că nu încape între dânșii îndrăzneala pizmuirii, care strică buna înțelegere.
Ne rugăm și cerem de la voi, sfinților, să vă aduceți aminte de noi, netrebnicii robii voștri, ca bine primite să fie rugăciunile noastre, să păziți Biserica în pace, precum ați lăsat-o, să ne învredniciți a dobîndi și noi acea negrăită veselie și prea dorita bucurie a întru tot lăudatei și mai presus de ființă Treimi; ca împreună cu voi să slăvim pe Tatăl, pe Fiul și pe Duhul cel Sfînt, pe unul Dumnezeu, Căruia se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, totdeauna, acum și pururea și în vecii cei nesfîrșiți. Amin.
SFINȚII TREI IERARHI: VASILE CEL MARE, GRIGORIE TEOLOGUL ȘI IOAN GURĂ DE AUR
Sfinților Trei Ierarhi, cei ce dănțuiți ca niște făclii nestinse în jurul tronului Treimi și aduceți jertfe de rugăciuni pentru toată lumea, cereți pace lumii, întărire credinței dreptmăritoare și picurați în sufletele noastre lumina înțelepciunii, ca să lăudăm praznicul vostru cel preaminunat.
Astăzi Biserica se gătește în veșmânt de sărbătoare, ca să întâmpine cu laude îngerești pe cei stâlpi ai săi, pe luminătorii lumii, cei numărați în ceata Apostolilor pentru vrednicia propovăduirii. Aceștia sunt roțile cele de foc, care au ars toate paiele cugetării pământești, purtând sufletele lor ca niște caruri ale faptelor bune spre înălțimile nevăzute ale Treimii. Aceștia sunt trâmbițele Bisericii care au vestit tuturor apropierea zilei nesfârșite ale Împăratului slavei. Să lăudăm și noi pe cările cele de aur ale dogmelor dumnezeiești, păstrate ca o moștenire scumpă în vistieria Bisericii, vasele cele lucrate spre cinstea Ziditorului, râurile pururea curgătoare ale înțelepciunii celei de sus, întărirea Bisericii cu cinstitele dogme, turnurile cuvintelor înțelepciunii, întru care ne adăpostim noi de mânia ereziilor, icoanele cele sfințite ale frumuseții Chipului dumnezeiesc, veselia cea neîngrădită a îngerilor, corturile slavei dumnezeiești, cărările cele drepte ale înțelepciunii. Către aceștia să strigăm cu nădejde, cerând printrânșii mila cea dumnezeiască: Sfinte Vasile cel Mare, cununa de laudă a Bisericii, cel ce te-ai arătat nebiruit apărător de toată erezia cea stricătoare a cetății sufletelor, cu îndrăzneala ta către Mântuitorul Hristos, fă să fie păzită și cetatea sufletului meu de greaua prigonire a gândurilor rele. Sfinte Grigorie, cuvântătorule de Dumnezeu, cel ce te-ai făcut vas al teologiei celei înalte, îndulcind inimile și mințile tuturor cu nectarul înțelepciunii dumnezeiești, varsă măcar o picătură și peste inima mea ce pururea se adapă cu băutura amărăciunii păcatelor. Sfinte Ioane Gură de Aur, cel ce ai fost următor glasului Cuvântului, din gura ta cea dumnezeiască izvorând cuvânt de îndreptare pentru cei greșiți, stând acum înaintea tronului lui Hristos, apleacă-L spre milă, ca să ne dea nouă cuvânt de iertare și să potolească prin al Său dumnezeiesc cuvânt valurile ispitelor care ne împresoară, îndemnându-ne a striga și noi cu glas smerit ca Petru Apostolul. Ca unul ce ai străbătut calea prigonirilor cu gând tare și ai luat de la Hristos cununa răbdării, pe mine, mie, celui pururea prigonit de fiarele patimilor deschide-mi ușile milostivirii, ca să aflu scăpare de toată vătămarea ispitelor. Ca unii ce străluciți în vistieria Bisericii ca niște podoabe minunate, împodobiți și inima noastră cea săracă de gânduri bune cu dumnezeieștile voastre cugetări, ca acoperindu-ne cu veșmântul cuvintelor voastre să strigăm cu mulțumire: Bucură-te, treime de arhierei, propovăduitoare a Treimii Celei neajunse de gând, ridică și mintea noastră la înălțimea înțelegerilor dumnezeiești ! Cei trei luminători ai Bisericii, care purtându-și mintea în corabia inimii au călătorit pe marea înțelepciunii Duhului Sfânt și au potolit valurile ispitelor, despărțindu-le cu toiagul rugăciunii spre a face poporului trecere binecuvântată printre veacuri,să ne povățuiască și pe noi la limanul Cuvântului, îndulcind marea cea amară a ispitelor acestei vieți.