Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
... să trăim în El, sau să trăiască El în noi. Atunci Îl vor putea vedea.
|
Iata ce spune un prieten in acest sens:
Sfantul Ioan Gura de Aur consemneaza in modul urmator avertismentul dat de Hristos in ceea ce priveste lumina:
"Eu am aprins lumina; grija voastra este ca lumina sa ramana aprinsa nu numai pentru voi, ci si pentru cei ce se vor bucura de stralucirea ei si vor fi condusi la adevar.
Barfelile si defaimarile nu vor putea umbri stralucirea voastra
daca veti duce o viata desavarsita ca unii ce veti aduce la invatatura Mea intreaga lume.
Aratati, deci, o viata vrednica de harul pe care l-ati primit! Dupa cum harul este propovaduit pretutindeni, tot astfel si vestea faptelor voastre bune merge impreuna cu el." (Omilia XV, 7)
"Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, incat ei sa vada faptele voastre cele bune SI sa-L slaveasca pe Tatal vostru Cel din ceruri" (Matei 5, 16)
Domnul spune ucenicilor ca scopul urmarii caii virtutilor Nu este ca ei sa fie laudati de alti oameni.
Scopul special al vietii crestine este,
mai presus de toate, sa placa lui Dumnezeu prin supunere fata de voia Sa.
Iar APOI,
prin aceasta viata de supunere fata de Dumnezeu traita permanent,
ca o consecinta sa ii ajute pe ceilalti,
indirect, intrucat vad si ei faptele bune ale crestinilor, sa-L preamareasca pe Dumnezeu.
Exemple pe aceasta linie sunt cu miile in Vietile Sfintilor.
In concluzie, adevaratul crestin isi duce la implinire sarcina sa
in asa fel incat oamenii sa fie dornici, vazind lumina faptelor bune, sa vina si ei la Dumnezeu.
Doar asa,
doar prin acest mod al trairii depline a unei vieti induhovnicite, crestinii si ceilalti oameni pot deveni cu totii "sarea pamantului" si "lumina lumii".
(Dar daca sarea se va strica...)