Cred ca multe dintre cele mai cunoscute locasuri de cult ale Bisericii Ortodoxe considerate capodopere arhitectonice, si care ni s-au pastrat pana in zilele noastre, nu sunt altceva decat rodul impletirii dintre canon si gust.
Nu putem avea ceva impotriva "gustului", a bunului gust mai exact, atat timp cat el se adapa continuu din izvorul Traditiei si este pus in lucrare, mai intai de toate, de dragostea neprefacuta fata de Dumnezeu, de dorinta de a-I inchina, dupa putinta, tot ceea ce este mai frumos, mai nobil, mai pretios.
Constiinta faptului ca lacasul de cult si persoana umana sunt in chip de taina ipostaze ale Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant, ne dovedeste ca "bunul gust" poate fi rod al inspiratiei divine, al participarii la viata Sfintei Treimi.
Derapajele apar cand predomina motivatii de un cu totul alt ordin.
|