[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de nutucutu

Asta pe de o parte. Pe de alta parte, cercetati putin ce inseamna botezul si ce inseamna spovada. La botez actioneaza Duhul Sfant, nu eu; eu sunt incredintata Domnului de catre parintii si nasii mei. La spovada sunt eu insami, fata in fata cu Isus Hristos caruia-I marturisesc pacatele mele si ma caiesc pentru ele. Eu imi fac cercetarea cugetului, eu Il rog pe Duhul Sfant sa ma lumineze sa inteleg ce e pacat si ce nu, eu marturisesc pacatele etc. Spovada si Sfanta Impartasanie sunt sacramente in care mintea, cugetul, inima mea se indreapta catre Creator si Mantuitor; este un dialog pe care-l avem cu Domnul nostru. Botezul e un sacrament in care noi suntem incredintati Domnului, iar El ne primeste. Nasii si parintii se angajeaza sa-l invete pe noul membru al Bisericii viata de credinta.
Deci, daca aveti argumente ca punctele insirate de initiatorul topicului sunt erezii am putea continua. Pana acum avem 2 minciuni: cea referitoare la Neprihanita Zamislire si cea referitoare "nici un fel de spovada".

Doamne ajută.

Suflete, la spovedanie, nu e tot Duhul Sfânt ce lucrează prin preot, la fel ca la botez? E! La fel cum la botez eşti încredinţată de naşi şi părinţi la botez, eşti încredinţată de preot, la spovedanie, prin el, e dezlegare de păcate. Care e rolul botezului? Ştergerea păcatului strămoşesc, şi naşterea omului din nou, prin har şi pregătirea pentru mirungere. Care e rolul spovedaniei? Ştergerea păcatelor săvârşite până atunci, şi pregătirea pentru împărtăşanie. Deci nu se poate una fără alta, botez mirungere şi spovedanie împărtăşanie. În ambele noi nu putem face nimic, ci harul Duhului Sfânt lucrează prin preotul lui Hristos. Nu stăm să ne gândim ce e păcat şi ce nu, că noi nu ştim. Şi indiferenţa, de exemplu am văzut un eretic mormon ce învăţa că pe lângă biblie este şi cartea lui mormon. Şi noi ce facem? Suntem indiferenţi, că suntem grăbiţi, că aia că aia. Nu. Ne oprim şi spunem Adevărul. Cu smerenie, blândeţe, Iubire. Chiar dacă întârziem nu ştiu unde. Dacă nu facem nimic, e păcat. Am fost indiferenţi faţă de Adevăr, nu am mărturisit pe Hristos, ba chiar ne-am lepădat de el, când ne-a chemat la nuntă, am spus că ne-am luat o pereche de boi, sau am spus că ne căsătorim, sau am spus altele, aşa scrie în Biblie. Ei vedeţi? Ce subţiri pot fi păcatele?

Şi ar mai fi de spus că la Împărtăşanie, nicidecum mintea şi cugetul şi inima se îndreaptă spre Creator, ci Creatorul se îndreaptă către cele menţionate. Înţelegi, surioară nutucutu? Tu doar accepţi ce e o taină. Nu o poţi explica, că e o taină. Doar cum se face taina, cum se rânduieşte, când, de cine, aici să fie atenţia noastră. Că diavolul stă în amănunte. Şi aşa ne fură minţile şi sufletul pentru iadul cel gătit lui.

Nici un copil, la fel cum la naştere, nu are habar ce este botezul, nici la 7 ani nu are habar ce este spovedania, ce este mirungerea, ce este împărtăşania. Nici poate la 15 ani nu va ştii sigur, şi bine, ce sunt acestea toate. Deci, iată, de aceea, ele trebuiesc date lui cât mai devreme posibil, toate 4, cât mai devreme posibil, fiecare. La fel cum au făcut Sfinţii Apostoli, în Biserica Primară, cea Una, azi, Ortodoxă.

În topic, nimic din ce este scris de mine nu este minciună. Dovedit. Dar acceptat? Of, măi sufletelor.
Bucurii.