[catalin2]

În prealabil postat de cezar_ioan

Minunat articolul, multumesc sora!
Personal, ma ingrozesc sa imi imaginez ca intre Dumnezeu si om, fiecare om, Revelatia s-a incheiat odata cu ultimul cuvant scris de Apostolul Ioan. Ar insemna ca, printr-o scrisoare de adio, Domnul S-a retras dincolo de lume, intr-un turn de fildes. A spus ce a avut de spus apoi s-a retras... Si de atunci tacere sau, ma rog, eterna noastra galceava.
In fine, foarte bun textul oferit. Largeste si aprofundeaza semnificatia termenului Revelatie, precum nadajduiam...:)
Doamne ajuta!

Articolul Ieromonahului Petru Pruteanu spune exact ce am spus si eu, cuvant cu cuvant, l-am citit si eu acum. E corect si ce spuneti tu si d-na Dobrin, doar ca e o neintelegere, eu m-am referit la altceva, la revelarea adevarului, adica la dogma, iar voi va referiti la lucrarea harului in Biserica si teofanii. Parintele abordeaza ambele teme in acel articol.
Intr-un fel revelatia continua e o conceptie pe care o au catolicii, care folosesc acest lucru ca sa adopte noi dogme. Desi nici la ei nu e chiar asa, pentru ca spun ca acele dogme isi au corespondentul in invatatura anterioara, revelata.
In ortodoxie aceasta conceptie e folosita de teologii post-patristici, care spun ca acum e o mai buna intelegere a invataturii, chiar ca scrierile sfintilor sunt oarecum depasite si ei inteleg mai bine. Spun acestea din considerente ecumeniste, ca sa adapteze invatatura ortodoxa la invataturile altor culte, pentru a se realiza o unire. Incearca de fapt sa schimbe invatatura ortodoxa, unii din ei ajungand chiar sa spuna erezii (era un teolog cred ca din Franta care spunea ca ortodocsii ar trebui sa accepte Filioque, pentru a se uni cu catolicii), iar altii chiar sa se converteasca la alt cult (de exemplu Cristian Badilita).

In partea din articol in care parintele spune de revelarea adevarului: "În această fază, mai ales prin Sf. Scriptură, Sf. Tradiţie şi Sf. Liturghie, Dumnezeu ni Se descoperă plenar, căci descoperirea dumnezeiască adusă prin Hristos este una desăvârşită şi singura mântuitoare. Ei nu-i lipseşte nimic şi chiar dacă va fi trăită mai intens în meta-istorie, adică în Împărăţia lui Dumnezeu, acolo Dumnezeu nu ne va descoperi ceva esenţial nou, căci aşa cum spunea şi părintele prof. D. Stăniloae, descoperirea dumnezeiască s-a încheiat în persoana Mântuitorului Hristos."
Mai jos scrie de lucrarea acestei revelatii in Biserica (la care te referi tu si d-na Dobrin): " Această revelaţie încheiată, continuă totuşi să lucreze prin Duhul Sfânt în Biserică, iar dialogul viu al Bisericii cu Hristos se poartă în principal prin Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Sfintele Taine. Prin acestea trei căi, Hristos continuă să ne vorbească şi să ni Se descopere."
Si o sinteza a ce am spus eu si ce spuneti voi, citat din acelasi articol: "Tradiţia Bisericii este dinamică şi ea nu vrea să propună adevăruri noi de credinţă, ci să contribuie la explicarea şi trăirea adevărului, dat odată şi pentru totdeauna (Iuda 3)."