Citat:
În prealabil postat de iuliu46
Eu imi pot imagina un univers creeat din nimic, care are in jurul lui nimic etc.
|
Consider ca ai o imaginatie de invidiat
din moment ce creierul uman... mintea noastra in componenta rationala nu poate "procesa" cognitiv decat obiecte fizice ce au o existeta spatio-temporala (mecanisme cauza efect specifice). (Consider adecvat sa nu intram in discutii in ceea ce priveste obiectele matematice, realitaeta matematica...).
Cand spui "in jur"... vorbesti deja de spatiu...
Ce este spatiul? Ce este timpul? Cum poti dumneata "trece" cu mintea rationala dincolo de momentul de inceput al creatiei (dincolo de Big Bang)?
Poate ne oferi mai multe informatii folositoare si pentru un ins ca mine care nu poate asta si care considera ca doar cunoasterea (cognitia) duhovniceasca specifica intelectului uman poate patrunde (in conlucrare cu harul Duhului Sfant) dincolo de... limitele cognitive intelectuale rationale umane, precum momentul de inceput al creatiei (Big bang), sau cauza care ne face oameni (cauza constiintei umane).
Citat:
În prealabil postat de iuliu46
Problema este ca daca Dumnezeu a intervenit in orice fel pentru a manipula evolutia vietii ar trebui sa cercetam acest lucru, si deci Intelligent Design ramane singura optiune pe care o avem.
|
Sunt de parere ca modul in care Dumnezeu a creat si proniaza creatia precum si hristocentrismul atat cel al creatiei cat mai ales cel antropologic, sunt tainice... cu neputinta de inteles filozofic si imposibil de cercetat stiintific intrucat nu fac parte din domeniul fizic (epistemologie).
Lucrurile duhovnicesti se inteleg duhovniceste (gnoseologia teologica fiind adecvata, apofatismul de grade superioare, mistica fiind elocventa in acest sens).
Oare nu cumva trebuie sa ne smerim si sa incetam sa mai vedem pronia lui Dumnezeu si hritocentrismul creatiei intr-un mod determinist mecanicist, adaptiv...
Dumnezeu nu este ca un sofer care conduce masina (universul si omul) catre destinatia dorita... in ciuda tuturor obstacolelor.
"Gandurile mele nu sunt ca gandurile voastre... cat sunt de departe cerurile de pamant asa sunt de departe gandurile mele de ale voastre" (Isaia).
Oare chiar nu vedem ca stiinta (paradigma stiintifica contemporana, inclusiv evolutionismul biologic al lui darwin) nu micsoreaza taina existentei umane si a universului, cu atat mai mult nu poate contesta Evanghelia?
Dimpotriva... ne minunam si spunem precum psalmistul "Doamne Tu toate cu intelepciune le-ai facut" ... "inalta este stiinta Ta, este mai inalta de mine si nu o pot ajunge".
Doamne ajuta.