Notițele unui turist american  
 
 
VENEȚIA: 
Am  sosit în oraș după o ploaie torențială, cred. Toate străzile sunt  inundate. Nu se circulă decât cu barca. Cu toate acestea, barcagii sunt  foarte veseli și cântă niște canțonete numite barcarole. Hotelul este  cam vechi și broasca de la ușa camerei orăcăie îngrozitor. 
 
 
LONDRA: 
La  Londra n-am văzut nimic din cauza ceții. În ultima zi, ceața s-a  ridicat pentru câteva secunde și am putut vedea un superb turn cu ceas.  Ceasul stătea, dar eu n-am mai stat. 
 
 
MADRID: 
Orașul  este frumos, are străzi largi, cu fântâni ecvestre și statui arteziene.  Au și un palat mare, dar cam neprimitor. În schimb, locuitorii sunt  simpatici, vorbăreți, ospitalieri și se numesc români. 
 
 
PARIS: 
După  câte îmi aduc aminte de la școală, Parisul este capitala Germaniei. Cu  toate acestea, străzile Parisului sunt pline de japonezi. Numărul  frumoaselor și renumitelor franțuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu  mai pot fi văzute decât sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru,  care reprezintă o italiancă urâțică ce zâmbește tâmp. 
 
 
PRAGA: 
La Praga am cunoscut o blondă delicioasă, care m-a servit cu o șuncă de neuitat... 
 
 
BUCUREȘTI: 
Ghidul  pe care-l am la mine, apărut în New York, îmi reprezintă Bucureștiul  drept capitala Ungariei. Cred că la mijloc este o greșeală. În Gara de  Nord se vorbește mult turcește, ceea ce mă face să cred că nu sunt în  București, ci în Frankfurt, pe Main.
		 
		
		
		
		
		
		
			
				__________________ 
				Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi)
			 
		
		
		
		
		
	
	 |